Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Dosarul „Casa de Sănătate“

Omul Polisano, turnat la DNA. Ce treabă au Victor Ponta și Remus Borza

Vasile Ciurchea a fost în 2013, în același timp, consilier al președintelui Casei Naționale de Sănătate, Cristian Bușoi, și vicepreședinte al grupului Polisano, conflict de interese acceptat tacit de șeful Casei de atunci.

Cristi Ciuperca 0 comentarii

Actualizat: 21.12.2017 - 10:22

Ciurchea, care a mai fost președinte al Casei, a fost denunțat la DNA de către Alin Costache, fostul șef al Direcției Antifraudă din interiorul Casei de Sănătate. Ciurchea a fost pus în 2014 șef al Casei de Sănătate de către premierul de atunci, Victor Ponta. Tot în acel an Remus Borza, prietenul lui Ponta, era numit președinte al grupului de firme Polisano.

osarul în care procurorii DNA au obținut arestarea mai multor funcționari din cadrul Casei Naționale de Sănătate, printre care fostul președinte Marian Burcea, dar și a fostului aghiotant al lui George Maior, Sergiu Ciobanu, este plin de surprize ”explozive” în ceea ce privește numele ajunse pe masa procurorilor de caz.

„România liberă“ arăta în noiembrie că fostul șef al Direcției Antifraudă din CNAS, Alin Sergiu Costache, a denunțat la DNA mai mulți oameni politici care făceau lobby pentru ca protejații lor să ocupe diferite funcții, cel mai important nume ”livrat” anchetatorilor fiind al liderului PSD Cluj, Ioan Rus.

Denunțul lui Costache este însă mult mai amplu. Acesta a povestit anchetatorilor și despre ”învârtelile” de la Sănătate derulate de un alt fost președinte al Casei Naționale, Vasile Ciurchea, combinații care au avut legătură cu grupul de firme Polisano.

„Ciurchea Vasile, după încetarea primului mandat de președinte al C.N.A.S., a devenit vicepreședinte al grupului Polisano. Ulterior, -Ciurchea Vasile a mai obținut un mandat de președinte al C.N.A.S. Am auzit că Polisano a beneficiat de finanțări masive în perioada în care Ciurchea a fost vicepreședinte al acestui grup. Când încă avea calitatea de vicepreședinte al grupului Polisano, în anul 2013, Ciurchea Vasile a cumulat funcția din domeniul privat cu cea de consilier al președintelui C.N.A.S., Bușoi Cristian. Ciur-chea Vasile a demisionat din funcția din domeniul privat abia după ce o colegă din C.N.A.S., Stăncel Ioana, a depus un memoriu la președintele C.N.A.S. cu privire la acest cumul de funcții”, a scris Alin Costache în declarația dată în fața procurorilor DNA.

Practic, Costache explicat în mod concret un puternic conflict de interese în care se afla Ciurchea și care părea că a fost acceptat tacit de Cristian Bușoi până la informarea făcută de angajata Casei Naționale.

 

Tripleta Borza-Ponta Ciurchea

 

Vasile Ciurchea, numit în iulie 2014 de premierul Victor Ponta în funcţia de preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), la propunerea ministrului Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a fost vicepreședinte al Grupului Polisano, grup implicat în afacerea rețetelor oncologice false.

În august 2014, Ziarul Financiar anunța că avocatul Remus Borza a fost numit preşedinte al Polisano, un grup de firme cu afaceri de peste 350 mil. euro şi peste 2.000 de angajaţi în principal în industria de medicamente. Numirea lui Remus Borza, avocatul care controlează firma Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, venea la două luni de la moartea fondatorului, medicul Vonica Ilie, care s-a sinucis.

Pensionar militar, Vasile Ciurchea a fost angajat în august 2013 consilier în CNAS, după ce a lucrat, din 2009, la Polisano SRL Sibiu şi la Clinica Polisano, şi a deţinut chiar funcţia de vicepreşedinte al acestui grup.

În ianuarie anul acesta revista NewMoney anunța că omul de afaceri Gruia Stoica și avocatul Remus Borza, alături de doi parteneri ai săi de la Euro Insol, Nicoleta și Adrian Munteanu, au devenit acționari la fabrica de medicamente Polisano din Sibiu, deținută de familia Vonica. Cei patru au intrat în acționariatul fabricii de medicamente Polisano Pharmaceuticals printr-o majorare de capital de 28,6 milioane de lei, echivalentul a 31% din acțiunile companiei. Pachetul majoritar al fabricii de medicamente oncologice, reprezentat de 69% din acțiuni, este deținut în continuare de Andreea Loredana Gligor-Vonica, fiica fondatorului Grupului Polisano.

Gruia Stoica, prin compania Grampet, pe care o controlează alături de vărul său, Vasile Didilă, deține 15,5% din acțiuni, Remus Borza și Nicoleta Munteanu – câte 6,9% fiecare, iar Adrian Munteanu – 1,5%. Borza alături de partenerii săi au obținut acțiunile în urma conversiei unor creanțe, în timp ce Grampet a venit cu un aport de capital.

Președintele Grampet Group, Gruia Stoica, a confirmat tranzacția pentru NewMoney. „Am început discuțiile anul trecut și le-am finalizat la începutul acestui an”, a explicat Gruia Stoica citat de www.newmoney.ro.

 

Urmărit penal într-un alt dosar al DNA

 

Din mai 2016, alături de foști șefi ai Casei, Ciurchea este urmărit penal de procurorii anticorupție fiind acuzat de abuz în serviciu în legătură cu contractul încheiat cu HP România.

Potrivit DNA, în perioada 2007-2009 când șef al Casei era chiar Ciurchea, între CNAS și HP România SRL au fost încheiate mai multe acte adiționale la un contract de informatizare a instituției, prin care au fost -achiziționate servicii suplimentare de asistență tehnică și instruire on-site pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) și pentru softul care asigură planificarea resurselor (ERP) la prețuri supraevaluate, -respectiv la valori de 804 euro/zi-om în cazul a două dintre actele adiționale și de 760/zi-om, în cazul unui alt act adițional, dintre cele care fac obiectul prezentului dosar.

Din probele administrate de anchetatori a rezultat că aceste acte adiționale au fost încheiate în următoarele condiții: fără să se aplice o procedură de achiziție conform legii;  CNAS a acceptat propunerile SC HP ROMÂNIA fără o analiză proprie a necesarului și a prețului ofertat, fără o negociere reală și fără o fundamentare a tarifului din partea furnizorului, ofertele SC HP ROMÂNIA SRL nu au fost analizate în cadrul Comisiei de negociere/de analiză și evaluare tehnico-economică de optimizare a SIUI, aceste servicii au fost subcontractate până la prestatorii direcți, la prețuri din ce în ce mai mici, astfel încât pentru serviciile efectiv efectuate prestatorii au încasat cel mult 200 de euro/zi-om.

DNA a estimat un prejudiciu de 16.847.405,96 euro, inclusiv TVA (reprezentând diferența între valoarea serviciilor facturate de SC HP ROMÂNIA SRL și costul real al acestor servicii de 200 euro/zi-om), bani care ar fi fost plătiți de CNAS în mod nelegal. 

Comentarii

loading...