În 15 minute de la primirea ordinului, avioanele de luptă care asigură serviciul de Poliție Aeriană de pe aerodromurile din România trebuie să intercepteze orice aeronavă care ar încerca să intre neautorizat în spațiul aerian al Alianței Nord – Atlantice. O demonstrație în acest sens a fost prezentată, la sfârșitul săptămânii trecute, la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu.
Acțiunea a fost prilejuită de vizita în România a șefului Forţelor Aeriene Regale britanice, mareşal Sir Michael Wigston, și a șefului Forţelor Aeriene germane, generalul Ingo Gerhartz. Ei au semnat o Declarație comună privind interoperabilitatea aeronavelor Eurofighter Typhoon pentru executarea în comun a misiunilor de Poliţie Aeriană. Gazda ceremoniei a fost șeful Forțelor Aeriene Române, generalul Viorel Pană. La exercițiu, aeronava suspectă a fost simulată de un avion de transport C-27 J Spartan al României, care a zburat între Baza 90 Otopeni și Baza 57 Kogălniceanu.
Avionul “ostil” a fost interceptat de un F-16 Fighting Falcon al Forțelor Aeriene Române şi ulterior de două avioane Eurofighter Typhoon, aparținând Marii Britanii și Germaniei. Generalul Ingo Gerhartz, șeful Forțelor Aeriene germane, a precizat că NATO este o organizaţie defensivă, capabilă să facă faţă oricăror provocări sau ameninţări.
“De aceea, Forţele Aeriene Germane, pentru prima oară, patrulează de-a lungul frontierelor statelor din flancul de sud-est al NATO, alături de aliaţii britanici şi români”
Ingo Gerhartz,
General german
Președintele României, Klaus Iohannis, a insistat de mai multe ori pentru necesitatea de exerciții militare comune, în România, împreună cu trupe din celelalte țări membre sau partenere cu NATO. De asemenea, și militarii români au participat la misiuni externe, cea mai cunoscută (acum finalizată) fiind în Afganistan.
“Noi ne pregătim de misiuni de luptă de apărare. Este pentru noi, pe Flancul Estic al NATO, extrem de important să avem forțe bine antrenate, bine pregătite, pentru apărare”
Klaus Iohannis,
Președintele României
“Noi ne pregătim pentru apărare pe Flancul Estic”, a subliniat Klaus Iohannis, întărind ideea că NATO este doar o alianță defensivă, dar care nu va ezita să-și apere interesele și membrii.
Unul dintre cele mai importante documente militare ale statului român este Carta Albă a Apărării. Potrivit acestui document, Armata Română are datoria “să faciliteze dislocarea rapidă și să asigure intrarea în luptă, pe teritoriul României sau în vecinătatea acestuia, a forțelor aliate, iar după preluarea responsabilității operaționale privind apărarea comună de către autoritățile NATO, să participe decisiv la operația de apărare a țării și restabilire a suveranității și integrității teritoriale a statului român”.
Potrivit legii, Carta Albă este elaborată de către Ministerul Apărării Naționale (MApN), apoi Guvernul o adoptă iar în final Parlamentul o aprobă. Cea mai recentă variantă este cea din anul 2021, care este valabilă în următorii patru ani.
Exercițiile militare desfășurate pe teritoriul României și în spațiul aerian și maritim național de Armata Română și de trupele aliate în ultimii săptămâni au fost derulate imediat după ce Rusia a trimis la frontiera terestră cu Ucraina precum și în Marea Neagră efective de peste 80.000 de oameni. După ce Alianța Nord – Atlantică a avertizat regimul Putin să nu riște un atac, Rusia a anunțat că și-a retras trupele de la granița cu Ucraina. Dar aceste trupe n-au plecat din estul Europei ci doar s-au mutat spre interiorul Rusiei și în zona Mării Azov, de lângă peninsula Crimeea – o regiune a Ucrainei, pe care Rusia a ocupat-o ilegal. În plus, Rusia susține acum că apele din jurul Crimeei fac parte acum din apele ei teritoriale, motiv pentru care interzice accesul navelor militare ale NATO în apropierea peninsulei Crimeea. Cel mai recent, acum o săptămână, o navă de război britanică venită să participe la un exercițiu militar organizat de Ucraina a fost obligată să se îndepărteze de Crimeea, după ce avioane și nave militare ale Rusiei au tras spre ea focuri de avertisment.
