Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

2017 - anul "grațierii mascate". Peste 3.100 de pușcăriași au fost eliberați

Numărul persoanelor private de libertate a scăzut la aproximativ 23.500, de la aproape 27.500 la sfârşitul lui 2016, ca urmare a Legii privind recursul compensatoriu. Sindicatele din Penitenciare consideră că a fost o măsură de "graţiere mascată".

Iulian Budușan 0 comentarii

Actualizat: 01.01.2018 - 14:05

Numărul persoanelor private de libertate a scăzut la aproximativ 23.500, de la aproape 27.500 la sfârşitul lui 2016, peste 3.100 de deţinuţi fiind eliberaţi, până pe 17 decembrie 2017, ca urmare a Legii privind recursul compensatoriu, care este considerată de Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP) o măsură de "graţiere mascată".

Pe 31 decembrie 2016 existau 27.455 de deţinuţi în sistemul penitenciar românesc, luni, 1 ianuarie 2018 fiind 23.525.

Până pe 17 decembrie 2017, în baza legii recursului compensatoriu intrate în vigoare pe 19 octombrie 2017, care prevede că la 30 de zile executate în penitenciar în condiţii necorespunzătoare deţinuţii beneficiază de şase zile considerate executate, 833 de persoane au fost puse în libertate ca urmare a expirării duratei pedepsei în termen, iar instanţele de judecată competente au admis liberarea condiţionată pentru 2.297 de deţinuţi.

Cu o zi înainte să intre în vigoare legea recursului compensatoriu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, semnala că în ultima perioadă numărul de intrări în penitenciar este mai mic decât cel de eliberări.

Pe 21 noiembrie 2017, deficitul de locuri de cazare în unităţile penitenciare româneşti se cifra la 5.075. "În ceea ce priveşte situaţia spaţiilor de cazare, precizăm că, la data de 28.11.2017, gradul de supraaglomerare era de 125,45%, înregistrându-se un deficit de 4.867 de locuri, calculat la 4 m", informa ANP pe 28 decembrie 2017.

Proiectul de lege iniţiat de Guvern referitor la graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate a fost înregistrat la Senat pe 31 ianuarie 2017 şi a fost adoptat tacit pe 29 mai 2017, aflându-se în prezent în dezbaterea Camerei Deputaţilor, cu rol decizional în acest caz.

Proiectul de act normativ iniţiat de 11 senatori PNL, prin care se propune supravegherea cu brăţara electronică, echivalarea zilelor de muncă în folosul comunităţii şi executarea pedepsei în weekend ca măsuri alternative de executare a pedepselor privative de libertate, a fost adoptat tacit pe 7 noiembrie 2017 de Senat. Soarta acestui proiect va fi decisă tot de Camera Deputaţilor, care are rol decizional şi în privinţa acestei iniţiative legislative.


***Problemele sistemului penitenciar şi decizia-pilot a CEDO

Problemele sistemului penitenciar trenează de mult timp, statul român fiind condamnat Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) referitor la condiţiile de detenţie.

Pe 19 ianuarie 2017, ANP a menţionat că în perioada 2011-2016, au fost înregistrate, la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, 510 condamnări pronunţate de CEDO prin care statul român a fost obligat la plata a 3.132.429 de euro şi 10.000 franci elveţieni.

ANP afirma că problemele cu care se confruntă sistemul penitenciar sunt cauzate, în principal, de supraaglomerare, deficit de personal, infrastructură învechită, uzură şi exploatare îndelungată a spaţiilor existente.

ANP a informat că pe 17 ianuarie 2017 erau 27.559 de deţinuţi, în condiţiile în care existau 18.985 de locuri de cazare, reprezentând capacitatea legală de deţinere, calculată la o suprafaţă de 4 metri pătraţi pentru fiecare deţinut. Indicele de ocupare era de aproximativ 145%, existând un deficit de 8.574 de locuri.

Pe 20 februarie 2017, Marius Vulpe, la acea dată director general al ANP, a semnalat că în ultimul an amenzile aplicate de CEDO statului român pentru condiţiile de detenţie au fost de 1,6 milioane de euro.

"Suma totală din anul 1990 şi până astăzi este de 3.132.000 de euro şi 10.000 de franci francezi. Ca sumă nu este mare comparativ cu cea alocată construirii unui penitenciar, însă este îngrijorător faptul că, din suma aceasta totală, în cei 26 - 27 de ani, doar 1.600.000 sunt amenzi în ultimul an. Deci, este crescător de la an la an, îngrijorător şi ca sumă şi ca număr de dosare", a spus Vulpe.

El a estimat că, pentru un penitenciar nou, de exemplu cel care va fi în localitatea Berceni, suma necesară se ridică la aproximativ 145 de milioane de euro.

Pe 25 aprilie 2017, în cazul "Rezmiveş şi alţii împotriva României", CEDO a decis să aplice procedura de decizie-pilot, susţinând că situaţia reclamanţilor relevă o problemă generală, ce îşi are originea în disfuncţionalitatea structurală a sistemului carceral din România.

Statul român trebuie să le plătească celor patru reclamanţi daune morale în valoare totală de 16.000 de euro, iar unuia dintre aceştia şi 1.850 de euro, reprezentând taxe şi cheltuieli.

CEDO a hotărât că în sistemul penitenciar din România condiţiile de detenţie sunt contrare Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

CEDO afirmă că statul român trebuie să adopte măsuri pentru diminuarea suprapopulării şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor materiale din detenţie, precum şi căi de recurs (un recurs preventiv şi un recurs compensatoriu specific).

Curtea a decis să amâne examinarea unor plângeri similare care nu au fost comunicate şi să continue examinarea unor plângeri deja comunicate Guvernului român, care trebuie să furnizeze, în cooperare cu Comitetul de Miniştri, în următoarele şase luni până când decizia devine definitivă un calendar precis pentru adoptarea de măsuri generale.

Pe 25 aprilie 2017, Sorin Grindeanu, la acea dată premier, a declarat că decizia CEDO nu duce Guvernul în situaţia de a plăti în acel moment sume mari de bani şi că Executivul va veni cu un plan de măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciare.


***Recursul compensatoriu

Legea nr. 169/2017 privind recursul compensatoriu, care prevede că la 30 de zile executate în penitenciar în condiţii necorespunzătoare deţinuţii beneficiază de şase zile considerate executate, a intrat în vigoare pe 19 octombrie 2017. Perioada pentru care se acordă zilele se calculează începând cu 24 iulie 2012.

"În prezent sunt 30 de spaţii de cazare (clădiri cu destinaţia cazare persoane private de libertate) care oferă condiţii corespunzătoare, în 16 penitenciare", a informat ANP pe 27 noiembrie 2017.

ANP a menţionat că în cele 16 penitenciare există şi spaţii cu condiţii necorespunzătoare.

"Spaţiile clasificate necorespunzătoare conform Legii 169/2017 sunt în număr de 169 (clădiri cu destinaţia cazare persoane private de libertate)", comunica ANP la aceeaşi dată, precizând că deficienţele care au stat la baza clasificării ca necorespunzătoare sunt: spaţiu mai mic sau egal cu 4 mp/deţinut, camere de deţinere ce nu asigură acces la lumina naturală sau aer suficient ori ventilaţie corespunzătoare, care nu asigură o temperatură adecvată pe perioada anotimpului rece, ce nu au un grup sanitar dotat cu uşă şi sistem de închidere şi camere de deţinere care prezintă infiltraţii, igrasie şi mucegai pe pereţii acestora.

În prima zi de aplicare a legii privind recursul compensatoriu au fost puşi în libertate la termen, ca urmare a scăderii zilelor executate în condiţii necorespunzătoare, 529 de deţinuţi. Totodată, 3.349 au dobândit "vocaţie pentru liberare condiţionată", preciza ministrul Toader pe 20 octombrie 2017.

Printre faptele pentru care au fost condamnaţi deţinuţii puşi în libertate pe 19 octombrie 2017, potrivit Legii nr. 169/2017, se numără 166 de furt calificat, 18 de furt, una de furt în scop de folosinţă, 92 de tâlhărie, 43 de tâlhărie calificată, 47 de viol, 18 de omor, nouă de omor calificat, şase de omor deosebit de grav, una de ucidere din culpă şi una de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, potrivit ANP.

Ministrul Toader a afirmat pe 20 octombrie 2017 că probabil vor fi oferite despăgubiri între 5 şi 8 euro pentru deţinuţii care au executat integral pedepsele în condiţii necorespunzătoare înainte de intrarea în vigoare a Legii recursului compensatoriu.

"Ungaria a stabilit 5 euro pe zi de detenţie necorespunzătoare, Italia a stabilit 8 euro pe zi de detenţie necorespunzătoare şi Curtea Europeană a considerat că sunt despăgubiri echitabile şi unele şi altele. Probabil tot în zona aceasta vom fi şi noi, evident în zona pe care o va decide Guvernul ca proiect de lege, Parlamentul ca decident", a spus Toader.

În altă ordine de idei, ministrul Toader şi-a exprimat speranţa, pe 23 octombrie 2017, ca în urma aplicării legii recursului compensatoriu să nu existe "o dinamică crescândă a ratei criminalităţii".

FSANP opina pe 16 noiembrie 2017 că Legea nr. 169/2017 reprezintă o măsură de "graţiere mascată" care va acţiona ca un stimulent pentru criminalitate în următoarea perioadă.

ANP preciza pe 27 noiembrie 2017 că unui procent de circa 38% din totalul efectivului de deţinuţi "i s-a reţinut recidiva".

Unii dintre cei eliberaţi în baza Legii privind recursul compensatoriu au recidivat. Printre aceştia se numără şi un bărbat care, după ce a stat 9 ani în închisoare pentru viol, la trei zile după ce a fost eliberat, a violat şi tâlhărit o femeie, în dimineaţa zilei de 22 octombrie 2017, pe Calea Moşilor, el fiind arestat preventiv pe 1 noiembrie.

În cazul unui tulcean de 24 de ani s-a întocmit pe 23 noiembrie 2017 dosar penal pentru distrugere şi violenţă domestică, după ce şi-a agresat bunica.

Un bărbat de 49 de ani, din comuna vâlceană Pietrari, a fost reţinut după ce a ameninţat cu moartea mai multe persoane din această localitate, pe 8 noiembrie 2017, la o zi după ce a fost eliberat din penitenciar, după ispăşirea unei condamnări pentru delicte silvice şi tentativă de tâlhărie.

Pe 2 decembrie 2017 poliţiştii au fost sesizaţi prin 112 de un cetăţean din localitatea Frăteşti, judeţul Giurgiu, că l-a găsit pe tatăl lui căzut în propria locuinţă şi acesta pare decedat.

S-a constat că bărbatul de 52 de ani era decedat şi avea plăgi în spate. A fost depistat un bărbat de 42 de ani din aceeaşi localitate, eliberat în octombrie în baza Legii privind recursul compensatoriu, care, pe fondul consumului de alcool şi al unor discuţii în contradictoriu cu victima, i-a aplicat acesteia mai multe lovituri, în urma cărora cetăţeanul de 52 de ani a decedat.

Atacatorul a fost reţinut, iar pe 3 decembrie 2017 Tribunalul Giurgiu a dispus arestarea sa preventivă.

În altă ordine de idei, în calculul zilelor considerate executate potrivit Legii nr. 169/2017 au apărut şi greşeli.

"Administraţia Naţională a Penitenciarelor a fost informată, de către unităţile subordonate, cu privire la şapte situaţii pentru care numărul zilelor considerate executate suplimentar a fost calculat eronat. Faţă de situaţiile raportate s-au dispus măsurile legale de sesizare a organelor abilitate, pentru cercetarea împrejurărilor în care s-au produs evenimentele, precum şi informarea instanţelor de judecată competente", a informat ANP pe 27 noiembrie 2017.

Printre cele şapte erori se numără şi cele privind trei deţinuţi de la Penitenciarul Giurgiu, eliberaţi mai devreme decât trebuia.

"Au fost trei de la Giurgiu care, din eroare, au fost puşi în libertate, iar la scurt timp au fost reîncarceraţi. Doi aveau o săptămână sau două de făcut în continuare şi altul avea vreo trei săptămâni. (...) din punctul meu de vedere, e regretabil faptul, dar volumul de muncă, presiunea şi celelalte sunt atât de mari, încât se poate greşi. Mai rău ar fi fost dacă cumva, în loc să le dea drumul cu trei zile mai devreme, i-ar fi ţinut trei zile mai mult în detenţie. Atunci ar fi fost foarte rău, pentru că s-ar fi numit lipsire de libertate", a precizat ministrul Justiţiei pe 16 noiembrie 2017.

Pe 17 noiembrie 2017 FSANP anunţa că Ordinul ministrului de Interne privind aresturile improprii a fost publicat în Monitorul Oficial, iar toate calculele vor trebui refăcute pentru a fi avute în vedere zilele petrecute în detenţie în condiţii improprii în aresturi.

Potrivit sursei citate, cel mai probabil vor fi cazuri de deţinuţi care ar fi trebuit deja puşi în libertate în perioada 19 octombrie - 17 noiembrie 2017.


*** Demersuri pentru noi locuri de detenţie

La sfârşitul lunii august 2017 Guvernul a aprobat achiziţionarea, de către MJ, a unui studiu de fezabilitate destinat construirii unui penitenciar de 1.000 de locuri în comuna Berceni din judeţul Prahova.

De asemenea, Guvernul a adoptat pe 1 noiembrie 2017 o hotărâre conform căreia MJ va prelua două imobile situate în comunele Măgura şi Unguriu din judeţul Buzău şi aflate în administrarea MApN pentru a le transforma în penitenciar.

Pe 31 august 2017 vicepremierul Marcel Ciolacu declara că pe terenul a două foste unităţi militare dezafectate din Unguriu, pe o suprafaţă de 15 hectare, se va construi un penitenciar care va fi folosit iniţial ca unitate de transfer pentru celelalte penitenciare care vor intra în modernizare.

Vicepremierul a spus că vor fi create în jur de 1.500 de locuri de muncă.

Ministrul Toader a declarat, pe 13 noiembrie 2017, că doreşte şi construirea unui penitenciar la Caracal, dar nu a primit avizul favorabil din partea Statului Major al Armatei, având în vedere că locaţia ar fi fost în vecinătatea bazei de la Deveselu.

"Anul viitor ne propunem să dăm drumul la realizarea unui număr de 1.421 de noi locuri de cazare în câteva unităţi penitenciare", a declarat pe 20 octombrie 2017 directorul general al ANP, Marian Dobrică.

El a adăugat că se va continua modernizarea actualelor locuri de detenţie, 200 fiind deja date în folosinţă, alte 700 aflându-se în curs de modernizare.

De la începutul anului până pe 27 noiembrie 2017 au fost au fost modernizate 200 de locuri de cazare pentru deţinuţi. Totodată, în acelaşi interval, au fost realizate 45 de noi locuri de cazare, preciza ANP pe 27 noiembrie 2017.


*** Decese şi evadări

Conform ANP, de la începutul anului trecut până pe 27 noiembrie 2017 au fost înregistrate 85 de decese ale persoanelor private de libertate.

"În anul 2017, la nivelul unităţilor subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au fost înregistrate 85 de decese, dintre care: 72 cauze naturale, 9 cazuri de suicid, 2 cazuri de autoagresiune, 2 cazuri de heteroagresiune", a informat ANP pe 27 noiembrie 2017.

Conform ANP, decesele din cauze naturale sunt definite drept nonviolente, cauzate de factori intrinseci organismului, cum ar fi bolile cronice sau acute.

"De asemenea, decesele nonviolente pot apărea şi la vârste foarte înaintate, iar autopsia nu demonstrează existenţa unei cauze tanatogeneratoare", preciza ANP.

Printre deţinuţii care au murit în 2017 s-a numărat şi omul de afaceri Dan Adamescu, care executa o condamnare de patru ani şi patru luni primită într-un caz de corupţie privind soluţii favorabile în dosare de insolvenţă.

În vârstă de 68 ani de ani, Adamescu a decedat într-un spital din Bucureşti, în noaptea de 23 spre 24 ianuarie 2017.

"Spitalizat în ultimele luni de viaţă - pe care şi le-a petrecut intubat şi în comă semindusă - cele 15 afecţiuni de care suferea i-au slăbit constant corpul, lovitura fatală fiindu-i dată de bacteria patogenă stafilococul auriu, cu care a fost contaminat în condiţiile inumane din închisoare", a afirmat Alexander Adamescu, fiul omului de afaceri, pe 24 ianuarie 2017, într-o scrisoare deschisă.

ANP a spus că bacteria invocată nu are legătură cu perioada custodierii în sistemul penitenciar.

"Din septembrie 2016, acesta (Adamescu n.r.) se afla sub supraveghere medicală într-o reţea sanitară privată, în vederea realizării unei intervenţii chirurgicale pentru o afecţiune medicală cronică la un membru inferior. (...) atestarea prin examene bacteriologice a bacteriei invocate nu are legătură cu perioada custodierii în sistemul penitenciar, nefiind diagnosticat în acest sens la internarea în spitalul din reţeaua publică", a comunicat ANP pe 25 ianuarie 2017.

Potrivit ANP, cazarea lui Adamescu în unităţile de detenţie s-a realizat în conformitate cu dizabilităţile sale.

În altă ordine de idei, în perioada 1 ianuarie - 23 noiembrie 2017 s-a înregistrat o situaţie de părăsire fără drept a centrului educativ şi trei situaţii de părăsire a unui punct de lucru, conform ANP.

Un deţinut condamnat pentru omor calificat a părăsit, pe 6 martie 2017, un punct de lucru exterior al Penitenciarului Rahova. El a fost prins la intrarea în localitatea Vulturu, judeţul Vrancea, în urma unor acţiuni operative a cadrelor de la Penitenciarul Focşani şi a fost reîncarcerat.

Un bărbat condamnat pentru omor, încarcerat în Penitenciarul Constanţa - Poarta Albă, a părăsit pe 3 august 2017 punctul de lucru la care era repartizat situat în localitatea Lumina, judeţul Constanţa, fiind prins de poliţişti în timp ce se deplasa cu o maşină în localitatea Tişiţa, la circa 20 kilometri de Focşani şi reîncarcerat.

Un deţinut condamnat pentru tâlhărie a părăsit pe 11 septembrie 2017 punctul de lucru aflat în municipiul Oradea şi a fost prins după aproape şase ore de o echipă a forţelor de ordine în localitatea Borş, fiind necesară folosirea armamentului din dotare.


*** Intrări şi ieşiri din penitenciare

* Poliţiştii l-au ridicat de acasă, pe 29 martie 2017, pe Ioan Ficior, fost comandant al Coloniei de muncă Periprava, după ce a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) la 20 de ani de închisoare pentru infracţiuni contra umanităţii.

El a fost dus la Poliţia Capitalei, pentru întocmirea actelor, după care la Penitenciarul Rahova.

* Pe 24 aprilie 2017 Mircia Muntean, la acea dată primarul municipiului Deva, a fost încarcerat în Penitenciarul din Bârcea Mare, după condamnarea sa definitivă la şase ani de închisoare.

Muntean a fost condamnat în 2013 la 4 ani închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu. În iunie 2016, el a primit, într-un alt dosar, doi ani de închisoare pentru conducerea unui autoturism sub influenţa alcoolului. Cele două pedepse au fost contopite.

* Fostul finanţator al clubului Jiul Petroşani Alin Simota a fost reţinut de autorităţile române, pe 26 iulie 2017, pe Aeroportul Otopeni, fiind încarcerat la Penitenciarul Rahova, în baza mandatului de executare a pedepsei cu închisoarea ce era înregistrat pe numele său.

La începutul lui 2016 el a fost dat în urmărire naţională şi internaţională, după ce o instanţă de la Tribunalul Hunedoara a hotărât că omul de afaceri trebuie să revină în Penitenciarul Bârcea Mare pentru a-şi continua o pedeapsă de doi ani închisoare.

Simota a fost condamnat în 2014, fiind acuzat de conflict de interese în perioada în care era consilier judeţean.

* Fostul primar al Bacăului Romeo Stavarache a ajuns la Penitenciarul Bacău, după ce, pe 3 noiembrie 2017, Curtea de Apel Târgu Mureş l-a condamnat la patru ani de închisoare pentru luare de mită.

* Omul de afaceri Ioan Neculaie, condamnat pe 23 noiembrie 2017 la doi ani de închisoare cu executare pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, a fost depistat, a doua zi dimineaţa, în Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu - Rutier, la intrarea în ţară şi încarcerat la Penitenciarul Giurgiu.

* Fostul ministru al Internelor Gabriel Berca şi fostul deputat Mihai Banu au ajuns la Penitenciarul Bacău după ce au fost condamnaţi definitiv, pe 14 decembrie 2017, de ÎCCJ, pentru trafic de influenţă, la doi ani de închisoare cu executare, respectiv la trei ani şi jumătate de detenţie cu executare.

* Fostul şef al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală Sorin Blejnar a fost eliberat din Penitenciarul Rahova, pe 27 aprilie 2017, după aproape 6 luni de arest într-un dosar în care a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă.

Curtea de Apel Bucureşti a menţinut o decizie a Tribunalului Bucureşti de înlocuire a arestului preventiv cu măsura controlului judiciar.

* Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş Constantin Nicolescu, aflat în detenţie din 2015, în urma unei condamnări la 7 ani şi 8 luni de închisoare pentru fapte de corupţie, a fost eliberat condiţionat pe 29 mai 2017.

El a fost încarcerat, pe 5 februarie 2015, la Penitenciarul Colibaşi.

* Omul de afaceri Dan Voiculescu, condamnat definitiv la 10 ani de închisoare cu executare în dosarul "ICA", a fost externat, pe 18 iulie 2017, din Spitalul Universitar, după ce Tribunalul Bucureşti a decis în aceeaşi zi ca el să fie eliberat condiţionat.

Voiculescu a precizat că a avut un sindrom de ocluzie intestinală, că medicii l-au stabilizat şi urmează să fie operat.

* Fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu, condamnat la 5 ani şi 6 luni de închisoare, a părăsit Penitenciarul Vaslui, pe 7 august 2017, ca urmare a eliberării sale condiţionate.

El a fost condamnat definitiv în dosarul ''Transformatorul'' în ianuarie 2014, o a doua condamnare, cea în dosarul ''Siveco'', având loc după ce Fenechiu şi-a recunoscut vinovăţia în cauza în care era acuzat de DNA Ploieşti de trafic de influenţă în formă continuată şi spălare de bani.

* Fostul deputat Cristian Boureanu a părăsit pe 11 august 2017 Penitenciarul Rahova, după ce Tribunalul Bucureşti a decis să fie eliberat din arest preventiv şi plasat sub control judiciar, în dosarul în care este acuzat de ultraj, după ce a lovit un poliţist rutier.

Judecătoria sectorului 1 a decis pe 10 iunie 2017 arestarea lui preventivă.

* Nicolae Popa, fost director al Fondului Naţional de Investiţii (FNI), a fost eliberat condiţionat, pe 30 august 2017, din Penitenciarul Găeşti, unde executa o condamnare pentru înşelăciune.

Popa a fost condamnat în 2007 la 15 ani închisoare în dosarul FNI. El s-a sustras executării pedepsei, iar în decembrie 2009 a fost arestat în Indonezia şi adus în ţară, unde a fost încarcerat.

Pe 17 februarie 2014 Judecătoria Giurgiu a decis reducerea pedepsei sale la 6 ani şi 8 luni.

* Pe 11 septembrie 2017 conducerea Penitenciarului de maximă siguranţă Poarta Albă a pus în aplicare decizia definitivă de eliberare condiţionată a lui Mircea Băsescu, astfel că fratele fostului şef de stat Traian Băsescu a părăsit sediul Secţiei externe Valea Seacă, unde a executat un an şi trei luni de închisoare.

Mircea Băsescu a fost condamnat în iunie 2016 la 4 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă.

* Fondatorul MISA, Gregorian Bivolaru, condamnat la şase ani de detenţie pentru act sexual cu un minor, a ieşit pe 13 septembrie 2017 din Penitenciarul Bistriţa, ca urmare a eliberării sale condiţionate.

Bivolaru a fost adus în România în vara anului 2016 sub escortă, după ce magistraţii francezi au decis că acesta poate fi extrădat.

* Fostul primar al oraşului Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan a părăsit pe 20 septembrie 2017 Penitenciarul Ploieşti, după ce Tribunalul Prahova a decis că poate fi eliberat condiţionat.

El a executat mai mult de o treime din pedeapsa de trei ani şi şase luni de detenţie la care a fost condamnat pentru fapte de corupţie.

* Omul de afaceri Dorin Cocoş a ieşit pe 3 octombrie 2017 din Penitenciarul Jilava, ca urmare a eliberării sale condiţionate.

El a executat un an de închisoare din pedeapsa de doi ani şi patru luni primită în dosarul "Microsoft".

* Fostul preşedinte al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Mihail Vlasov a părăsit Penitenciarul Vaslui pe 3 noiembrie 2017, în urma eliberării sale condiţionate.

Vlasov a fost condamnat definitiv în iunie 2015 la 5 ani închisoare cu executare pentru trafic de influenţă. Ulterior, într-un al doilea dosar, a fost acuzat de dare de mită şi condamnat la 2 ani de închisoare cu executare. Cele două condamnări au fost contopite, rezultând o pedeapsă finală de 5 ani şi 8 luni de detenţie.

* Fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob Ridzi, condamnată în februarie 2015 la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu, a părăsit în seara de 22 noiembrie 2017 Secţia Exterioară Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, după ce Tribunalul Cluj a decis liberarea sa condiţionată.

* Dan Diaconescu, condamnat martie 2015 la cinci ani şi şase luni închisoare pentru şantaj, a ieşit din Penitenciarul Jilava, pe 29 noiembrie 2017, ca urmare a eliberării sale condiţionate.

Diaconescu a cerut să fie eliberat condiţionat în baza legii privind recursul compensatoriu.

Comentarii

loading...