In mai multe interventii publice, dl Mihai Tanasescu, fostul ministru pesedist de Finante si actualul reprezentant al Romaniei la FMI, a formulat ideea unui nou model de crestere economica pentru Romania, care de fapt este vehiculat destul de des prin unele cercuri economice si politice in ultima vreme. Dl Tanasescu evita sa justifice necesitatea unui nou model de crestere economica cu esecul a ceea ce s-a intamplat economic in Romania in perioada postdecembrista, considerata trecere de la comunism la capitalism (desi ca in Romania ar fi vorba de capitalism nu este tocmai sigur!), si indeosebi in ultimii ani, cand, in conditiile unei expansiuni feroce a capitalului strain, economia s-a dezarticulat complet si, probabil, ireversibil. Fara analiza obiectiva a ceea ce s-a intamplat economic in Romania in aceasta perioada, nu apare clar de ce ar fi nevoie de altceva, sa-i zicem, un nou model de crestere economica!
Dl Tanasescu pare a incrimina modelul de crestere economica "importata" din ultimii 4-5 ani, bazata pe consum din import, in raport cu care ar aparea necesitatea unui nou model de crestere economica. Iata ce spune dl Tanasescu: "Cred ca actuala criza ne invata ca nu putem sa crestem la voia intamplarii, fara o gandire de viitor, fara o strategie si fara vointa de a adapta rapid productia industriala, productia agricola si serviciile la cererea interna actuala. Desigur, consumul este un motor important in cresterea economica a unei tari, dar in cazul Romaniei nu se poate continua cu un consum bazat pe un tip de cerere interna care nu are raspuns in oferta interna. Cererea de consum trebuie adaptata la oferta de produse si servicii de pe piata interna, astfel incat sa nu se mai produca dezechilibre externe majore, pentru ca altfel ne vom intoarce de unde am plecat in aceasta criza, fara sa invatam lectiile necesare".
La o asemenea argumentare, singurul lucru elegant care ii poate fi spus dlui Tanasescu este: tarziu, nenica! Elegant. Pentru ca dl Tanasescu nu este vreun tinerel care, vazand acum, in conditiile crizei, cum se naruie castelul de nisip numit pe aici economie si cum cad ca popicele balivernele cu care a fost aceasta cantata de menestrelii ei, simte nevoia sa avanseze ideea de altceva, sa-i zicem, un "nou model". Dl Tanasescu este unul dintre cei ce au contribuit la starile actuale din economie. si, dincolo de aceasta, personal, nu l-am auzit incriminand dezarticularea economiei din ultimii ani cu cauza ei fundamentala: tipul de expansiune a capitalului strain intr-o tara bananiera! Caci actuala dezarticulare – consum fara productie, importuri fara exporturi, hipermarketuri fara fabrici, masini fara sosele – n-a aparut din senin si, cu toata desconsiderarea care exista prin Romania fata de tot ce este romanesc, trebuie spus clar ca nici nu putea fi produsa de capitalul autohton, care nu avea asemenea capacitati financiare de a face ravagii irecuperabile.
Tarziu, nenica!, pentru ca, si in situatia in care se admite si dreptul celor care au gresit de a-si lua seama si a propune schimbari cu mintea cea de pe urma, nu s-ar putea totusi sa se treaca cu vederea ca orice propunere de acest fel este de-acum degeaba, oricat de buna ar fi. Cine sa promoveze un "nou model"? Un stat care – cedandu-si toate pozitiile in economie, in numele unor baliverene despre virtutile privatizarilor, prin care proprietati imense au ajuns din mainile statului roman nu la privati, ci in mainile altor state – nu mai are de fapt parghii de a intreprinde ceva?! O clasa politica pusa doar pe furt?! Un capital autohton care, dupa ce ca, prin slaba sa forta financiara, nu poate decat vacsui ghetele capitalului strain, mai duce si lupte interne pentru a mai apuca fiecare in dauna celuilalt vreo ciozvarta din halcile hulpavite de capitalul strain?! Cine sa infrunte o dezarticulare economica al carei dramatism nu se pot face ca nu-l vad decat strutii ce-si baga capul in nisip?!
Dl Tanasescu si probabil si altii vad trei sectoare prioritare pentru preocuparile de constructie si promovare a unui "nou model": agricultura, infrastructura (inclusiv cea de mediu) si educatia. Ce s-ar putea intampla ca aceste trei sectoare sa intre in atentie (in atentia cui?), caci stateau bine-mersi la dispozitie si pana acum? si, asa, ca o simpla curiozitate, cum ar putea fi promovate si dezvoltate aceste sectoare fara industrie, care, dupa cum se vede, nu se afla pe lista de prioritati?!
Romania a pierdut de fapt capacitatea de a-si promova un model de crestere economica. Modelul va fi cel care ii va fi harazit de capitalul strain. Acesta din urma culege caimacul profiturilor din Romania si dicteaza destinatiile investitionale. Capitalul strain va incuraja cheltuirea de bani publici in infrastructura, caci aceasta serveste la propria expansiune in Romania. Capitalul strain chiar va reclama alocarea unor fonduri publice sporite pentru educatie, caci, in fond, este principalul beneficiar al unei forte de munca ieftine si calificate. Cu agricultura insa sa fim realisti! Actuala situatie dramatica din agricultura romaneasca nu poate decat conveni mai-marilor din Vestul Europei, care fac jocurile economice in Romania: o tara cu potential agricol este, tocmai din cauza dezastrului din sectorul sau agricol, mare importator net de produse agroalimentare, situatie ce a rezolvat toate angoasele vest-europene legate de surplusurile lor de productie din culturile zonei temperate. Tarziu, nenica!
