Codașă, alături de Bulgaria, în toate topurile privind veniturile și puterea de cumpărare a populației, România se află la 60% din media europeană privind veniturile patronilor de “păcănele” și agenții de pariuri, potrivit unui studiu PwC.
Studiul respectiv, realizat în decembrie 2013, este popularizat în contextul unei inițiative depuse recent în Camera Deputaților privind exilarea păcănelelor în incinta cazinourilor și agențiilor Loto, proiect de lege contestat vehement de patronii din industria slot-machines pe motiv că adoptarea sa va duce la concedieri masive și la încurajarea competiției (Loteria).
„Venitul brut din jocurile de noroc, reprezentând suma care se joacă minus câştigurile revenite jucătorilor, a fost de 657 milioane euro în 2012, cu o creştere de 2% faţă de anul precedent, dar în scădere semnificativă comparativ cu anul 2009, când se situa la 813 milioane euro, pe fondul schimbării legislaţiei din acel an. Valoarea pieţei nu include şi piaţa online”, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, Bogdan Belciu, partener PwC, coordonator al studiului.
Din totalul pieţei, jocurile de tip slot machines au atras 422 milioane euro, iar pariurile în cotă fixă 110 milioane euro. Pe primul segment, taxele şi contribuţiile colectate ca urmare a impactului direct cumulează aproape jumătate (47%) din totalul cifrei de afaceri, ajungând la 208 milioane euro, iar pentru pariurile în cotă fixă taxele reprezintă 56% din afaceri, cu 61 milioane euro.
Jocurile de noroc de tip slot-machines şi pariurile în cotă fixă au adus la bugetul de stat 269 milioane euro în 2012 din taxe şi impozite, contribuind cu 171 milioane euro la PIB (0,13%). Totodată, cele două sectoare au generat direct 24.500 locuri de muncă (17.000 din segmentul jocurilor slot-machines şi 7.500 din cel al pariurilor în cotă fixă)
România se situează cam la două treimi din media europeană în ceea ce priveşte venitul brut din jocurile de tip slot-machines la numărul de locuitori, cu 21 de euro/locuitor, comparativ cu media de 36 euro. „La noi piaţa este destul de fragmentată, adică jumătate dintre operatori deţin circa 80% din numărul de aparate, pe când în pieţele concentrate primii 20% din operatori deţin acelaşi procent din numărul de aparate”, a precizat Belciu. În ceea ce priveşte profitabilitatea, nivelul mediu de 9% este peste cel practicat în sectorul de retail. Cele mai mari cheltuieli ale unui organizator de astfel de jocuri sunt cele cu salariile (23%, respectiv 90 milioane euro în 2012), urmate de cele cu chiriile spaţiilor (18%; 80-90 milioane euro) şi taxele de exploatare (17%).
În nota de fundamentare a proiectului de lege privind restrângerea spațiilor în care pot opera aparatele slot-machines sunt citate câteva studii și estimări potrivit cărora 150.000 de români sunt dependenți de păcănele, iar 50% din tineri practică ocazional jocurile de noroc. Dintre aceștia, 3,4% ar fi dependenți de sloturi, iar 23% predispuși la dependență, asociată deseori cu consumul de alcool, droguri și violență.
