Dacă Guvernul nu reduce cheltuielile, România ar putea reveni la situaţia din anii ’90, când leul se deprecia de pe o zi pe alta.
România nu mai poate adopta nici o soluţie „soft” pentru a ieşi din criză, însă are încă posibilitatea de a alege între un viitor cât de cât acceptabil şi o întoarcere dureroasă în timp, reiese dintr-o declaraţie a guvernatorului Băncii Naţionale. Singura soluţie care poate conduce la ieşirea din criză, măcar pe termen mediu, este reducerea drastică a chel-tuie-lilor guvernamentale (inclusiv prin tăierea salariilor şi a pensiilor) până la punctul la care bugetul le va putea suporta. Fără astfel de măsuri, economia se va corecta de la sine, prin inflaţie, iar salariile şi pensiile îşi vor pierde mai mult din puterea de cumpărare prin deprecierea masivă a leului, aşa cum s-a mai întâmplat în anii ’90. Mai mult, o eventuală majorare a taxelor, spune Mugur Isărescu, ar avea mai degrabă efecte negative şi va acţiona ca un stimulent pentru creşterea preţurilor. Atunci am fost salvaţi de un guvern mai puţin politic, care a mizat pe exporturi şi pe vânzarea coloşilor industriali. Acum, avem încă şansa de a găsi cheia ieşirii din criză în reducerea cheltuielilor, fără a ajunge la fundul sacului, cum era România în 1997-1998.
„Este posibil ca Ministerul Finanţelor să aibă probleme în a găsi bani. Sunt şi nu sunt bani în piaţă. Chiar dacă, în general, sunt bani, nu sunt bani pentru a finanţa deficitul bugetar”, mai avertizează guvernatorul.
Bugetarii sau noi toţi
„Economia, până la urmă, se corectează, iar salariile bugetare şi pensiile vor fi corectate la cât poate economia să ducă. Corecţia se poate face şi netransparent, periculos, nedrept, numai prin inflaţie, în diversele ei forme. Inflaţia este, de fapt, un impozit… pe care trebuie să îl evităm”, spune guvernatorul Isărescu. În opinia guvernatorului, singura cale corectă, deşi dureroasă şi ea, este reducerea transparentă a cheltuielilor guvernamentale.
O şansă pe termen lung
„Suntem într-o situaţie extrem de dificilă. Orice măsură am lua în acest moment, va fi una dureroasă. Mai dureros ar fi însă să nu luăm nici o măsură. Practic, acum vedem efectul cheltuielilor nesustenabile din anii ’96, ’97, ’98. Ceea ce spune guvernatorul este că ne aflăm în faţa unei decizii pentru viitor. Nu ieşim acum din criză dacă tăiem salarii şi pensii, dar avem măcar o şansă pe termen lung”, crede economistul-şef al BCR, Lucian Anghel.
„Corecţia se poate face şi netransparent, periculos, nedrept, numai prin inflaţie, în diversele ei forme. Inflaţia este, de fapt, un impozit, o taxă neprevăzută, care apare într-o economie şi o societate. Trebuie să o evităm.”
„Este posibil ca Ministerul Finanţelor să aibă probleme în a găsi bani. Sunt şi nu sunt bani în piaţă. Chiar dacă, în general, sunt bani, nu sunt pentru a finanţa deficitul bugetar.”
