Întreaga economie, de la agricultură la servicii şi industrie grea, este dominată mai puţin de spiritul antreprenorial şi mai mult de dorinţa de înavuţire rapidă.
Ţăranii români nu înţeleg că nu pot câştiga din faptul că îşi păcălesc propriii clienţi vânzându-le produse de calitate redusă, consideră Adrian Vasilescu, consilierul Băncii Naţionale a României (BNR).
„Vine acum un ţăran în Bucureşti şi în oraşele ţării, unde s-au deschis aceste târguri cu produse tradiţionale. Nu înţelege ţăranul român, şi nici nimeni nu îl ajută, că nu poate să câştige din faptul că păcăleşte azi un client şi mâine altul. Produsele lor sunt murdare, sunt netradiţionale. Brânză cu apă multă, dă brânză de vaci şi minte că e de capră. Acestea sunt probleme care nu sunt mărunte, sunt probleme ale acestei societăţi şi sunt probleme care ne ţin pe loc. Dacă nu avem agricultură, aceasta este pentru că nu avem servicii care să sprijine agricultura”, a detaliat acesta la seminarul „Cum va depăşi România criza economică?”, organizat de RL. De altfel, şi guvernatorul Isărescu a avertizat de mai multe ori în ultima vreme că mediul de afaceri românesc este dominat de ţepari.
Unde nu-i cap, vai de economie
„Cultura antreprenorială s-a dezvoltat puţin şi greoi în ultimii 20 de ani. Cam mulţi tunari, ca să fiu delicat în exprimare, şi cam puţini antreprenori”, a spus Isărescu Şeful băncii centrale recunoaşte că slaba calitate a antreprenoriatului reprezintă una dintre cauzele unei absorbţii foarte reduse a fondurilor europene. „Problema la fondurile structurale este că sunt îmbâcsite canalele de absorbţie de proiecte care n-au ce căuta acolo, sunt prost gândite sau sunt nebancabile”, a continuat Isărescu.
Şi Adrian Vasilescu face trimitere la educaţia şi cultura economică precară a românilor. Vasilescu a dat ca exemplu perioada interbelică, când ministrul Învăţământului a mobilizat învăţătorii pentru educarea ţăranilor, iar ulterior creditul agricol a contribuit foarte mult la dezvoltarea acestui sector. „La Paris, apărea în vitrine: «am primit făină din România». Unde sunt mărcile noastre? Astăzi nu se mai ocupă nimeni de ţăran, această cultură economică nu poate fi făcută numai din nişte profesori, nici doar de Banca Naţională, care s-a angajat de mult în acţiuni pe acest plan. Ea trebuie să fie făcută de întreaga societate civilă, învăţământ, profesori, preoţi etc. Tot ce este în această ţară are capacitatea de a se transforma într-o catedră educaţională”, a continuat Vasilescu.
Astfel, el a subliniat importanţa educaţiei pentru dezvoltarea unui popor, nu numai pentru evoluţia agriculturii. „Atâta vreme cât nu dăm importanţă educaţiei şi nu dăm importanţă şcolii, nu avem prea multe de sperat, pentru că un popor valorează în ochii lumii tot atât de mult sau de puţin cât valorează şcoala în ochii lui. Concluzia nu o trag eu”, a declarat Vasilescu.Consilierul guvernatorului consideră că statele care reuşesc din punct de vedere economic au cultura creditului, a dobânzii, a economisirii. „Ţările care nu au astfel de cultură şi nu au populaţii care să contribuie la constituirea creşterii economice şi la avântul culturii economice nu au cum să reuşească. Şi noi, din păcate, avem foarte mari probleme”, a concluzionat consilierul guvernatorului BNR.
Soluţie antiţepari
Tot în cadrul conferinţei organizate de RL a fost prezentată, în premieră, şi o soluţie pentru eliminarea conflictelor de plată între companiile care activează în România. Este vorba despre o asigurare pentru riscuri de neplată, concepută de Reinvent Consulting, care ar putea deveni obligatorie pentru toţi agenţii economici din România. În opinia lui Claudiu Barbu, directorul companiei de consultanţă în afaceri, o asigurare obligatorie împotriva riscului de neplată ar rezolva cea mai importantă problemă a momentului, încrederea între companii. Barbu spune că a găsit deschidere atât în cadrul mediului privat, cât şi la Guvern şi la Banca Naţională.
