Piaţa alimentelor din România a reacţionat prompt după ce BNR a anunţat că inflaţia pentru anul acesta va depăşi nivelul estimat iniţial. În următoarele două-trei luni, preţurile la alimente vor creşte iar, cu o medie de 10-12 la sută, a anunţat preşedintele Romalimenta, Sorin Minea.
Sintagma „val de scumpiri” nu este una exagerată în acest caz pentru că majorările anunţate duminică vin în condiţiile în care, de la începutul anului, preţurile la alimentele de bază au crescut deja îngrijorător. Un exemplu îl reprezintă legumele şi fructele, pe care comercianţii le-au vândut cu 10-20 şi chiar 25 la sută mai scump decât anul trecut.
TVA-ul mare, producţia mică
„Produsele din carne se vor scumpi cu 8 la sută şi produsele procesate cu cel mult 12 la sută. Dar ar trebui ca uleiul, zahărul şi pâinea şi lactatele să stagneze, iar preţul la legume şi fructe chiar să scadă pentru că vine perioada caldă”, a mai apreciat Sorin Minea pentru Pro TV.
Iar secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Adrian Rădulescu, nu prevede preţuri acceptabile la alimente în România următorilor ani. Cauzele identificate de acesta: producţia slabă din ţară, coroborată cu TVA-ul mare, de 25 la sută.
„După părerea mea, ne mai trebuie 4-5 ani până să ajungem să echilibrăm ceea ce înseamnă producţia eficientă în România cu ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană”, a precizat Adrian Rădulescu la acelaşi post de televiziune.
„Producţia din România nu acoperă consumul, ceea ce creează un dezechilibru major”, a apreciat şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu în cadrul raportului asupra inflaţiei.
Mâncăm o treime din venit
Banca Naţională anunţase deja că România înregistrează a doua cea mai mare creştere de preţuri la alimente din regiune, după Bulgaria. Deşi populaţia nu consumă mai mult decât cea din alte ţări europene – a precizat Mugur Isărescu – ponderea alimentelor în coşul de consum este de 33 la sută, de departe cea mai ridicată dintre cele şapte ţări ex-comuniste din zonă.
„Aproape toată creşterea inflaţiei din aceste prime patru luni ale anului s-a datorat segmentului mărfurilor alimentare”, a completat Isărescu, după ce menţionase că BNR a ridicat prognoza de inflaţie pentru 2011 de la 3,6 la sută la 5,1 la sută, iar pe cea din 2012, de la 3,2 la sută la 3,6 la sută.
Cererea a scăzut
Scumpirea alimentelor nu are loc însă într-un context în care şi cererea să fie pe măsură. O statistică recentă arată că vânzările la alimente, băuturi şi tutun au scăzut cu 10 la sută, cele la carburanţi – cu 6 la sută, iar cele la produsele nealimentare – cu 2,4 la sută, în primul trimestru al anului faţă de perioada ianuarie-martie 2010. Iar volumul afacerilor cu amănuntul s-a diminuat în intervalul menţionat cu 5,6 la sută.
Spectrul sărăciei
Dacă în România scumpirile capătă accente mai puternice decât în alte părţi, situaţia internă respectă totuşi un trend global care nu pare că se va schimba curând. Preţurile la alimente în lume au atins maximul ultimilor 20 de ani şi ar putea să crească în continuare din cauza conflictelor din Orientul Mijlociu, arată o analiză realizată de Organizaţia Naţiunilor Unite. Majorările de până acum au fost determinate în cea mai mare parte de costul ridicat al cerealelor, al cărnii şi al produselor lactate, mai precizează statistica ONU.
Banca Mondială a avertizat că – dacă această stare globală persistă – 5 milioane de oameni din Europa de Est şi Asia Centrală vor fi împinşi către sărăcie. În aceste regiuni ale lumii – atrage atenţia BM – există deja locuitori care îşi cheltuie jumătate din banii câştigaţi numai pe mâncare.
