Compania ar intra în faliment susțin actualii administratori dacă instanţa decide că societatea nu trebuia să intre în insolvenţă în urmă cu doi ani și ar fi obligată să îşi asume vechile contracte bilaterale cu “băieții deștepți”, cu termene care ajung până în 2019, prețuri ale energiei sub cele actuale și penalitățile aferente.
Concluzia este prezentată într-un document oficial, în ipoteza în care instanţa ar admite opoziţiile formulate de către traderi împotriva hotărârii de deschidere a procedurii insolvenţei la Hidroelectrica, din iunie 2012. În luna februarie a acestui an, compania a reintrat în insolvenţă, după ce Curtea de Apel Bucureşti a admis recursurile formulate de mai mulţi traderi de energie. Recursurile admise au fost formulate împotriva închiderii procedurii de insolvenţă. Remus Borza, şeful firmei Euro Insol, administratorul judidiciar al Hidroelectrica, a declarat atunci că "băieţii deştepţi" au iniţiat trei tipuri de recursuri, şi anume unul împotriva sentinţei de închidere a procedurii de insolvenţă, pronunţată în iulie 2013, unul împotriva deciziilor prin care le-au fost respinse contestaţiile la tabelul creanţelor şi unul împotriva deciziilor prin care le-au fost respinse opoziţiile la deschiderea procedurii de insolvenţă. Borza a atenţionat că acest ultim tip de recurs este cel mai periculos, deoarece, dacă ar fi acceptat, atunci se va considera că insolvenţa nu a avut niciodată loc, iar contractele nu au fost denunţate.
"Un impact negativ semnificativ care ar fi generat de eventuala admitere a opoziţiilor este reprezentat de repunerea Hidroelectrica în cele 11 contracte bilaterale, cu efectul reluării relaţiilor contractuale în condiţiile, la preţul şi pentru termenele stipulate în aceste contracte, unele dintre ele expirând în anul 2019. Reluarea contractelor în condiţiile în care acestea au fost încheiate ar fi de natură să conducă la instalarea falimentului Hidroelectrica, preţurile din contractele bilaterale fiind semnificativ mai mici faţă de costul de producţie, ceea ce exclude obţinerea de profit pentru Hidroelectrica. Într-o atare situaţie, Hidroelectrica ar putea fi expusă şi la plata de despăgubiri, cuantumul solicitat de către traderi fiind de 1,3 miliarde lei", se arată în documentul ajuns la dispoziția Mediafax via actuala conducere a Hidroectrica.
Prețurile din 2012 și realitatea din teren
În momentul în care Hidroelectrica, intrată în insolvență, a denunțat contractul cu Energy Holding, prețul în vigoare era de 130 lei/MWh, cel stabilit pentru 2011. Au existat mai multe runde de negocieri eșuate privind energia livrată pentru a doua jumătate a anului 2012 și reducerea perioadei contractuale (expira în 2018). După mai multe declarații oficiale, prețul de producție al Hidroelectrica este de aproximativ 140 lei/MWh iar în acest moment compania vinde pe piața liberă cu puțin peste 160 lei/MWh.
În documentul citat se arată că repunerea Hidroelectrica în vechile contracte ar duce la revocarea tuturor măsurilor administratorului judiciar- denunţarea contractelor bilaterale, renegocierea contractelor de vânzare a energiei electrice şi a contractelor comerciale, redimensionarea organigramei, reducerile beneficiilor acordate salariaţilor, reducerea costurilor cu serviciile de mentenanţă şi investitiţii derulate prin Hidroserv, fuziunea filialelor Hidroserv, comasarea sucursalelor Hidroelectrica, renegocierea cantităţii de energie şi a preţului reglementat stabilit de ANRE.
Se reamintește că deschiderea procedurii de insolvenţă a Hidroelectrica a fost determinată de imposibilitatea plăţii datoriilor cu sumele disponibile, în condiţiile în care compania înregistra, în decembrie 2011, o trezorerie netă negativă de peste 660 milioane lei, care a coborât, până la 31 mai 2012, la un pasiv net de peste 781 milioane lei. Euro Insol a arătat anterior, într-un raport privind cauzele insolvenţei companiei de stat, că acordurile bilaterale de vânzare a energiei au generat pierderi de 1,2 miliarde de euro în perioada 2006-2012, din cauza preţurilor mici la care beneficiarii au cumpărat electricitatea. Hidroelectrica are o capacitate de producţie instalată de 6.400 MW, reprezentând circa o treime din totalul unităţilor de producție din România, şi asigură anual circa 30% din necesarul de electricitate.
