Reabilitarea termică a clădirilor

Facturi mai mici la ­întreţinere chiar şi cu 50%. Economia este posibilă dacă optaţi ­pentru reabi­litarea ­termică a blocurilor, susţin specialişii în domeniu.  

Multe ­dintre lo­cuin­ţele de la noi sunt foarte vechi. Potri­vit statisticilor, mai bine de jumătate dintre imobilele construite înainte de ’89 necesită investiţii urgente de reabili­tare şi modernizare termotehnică. Din cauza izolaţiei slabe, pe timp de iarnă, apartamentele vechi pierd multă căldură, iar proprietarii plătesc facturi  foarte mari la întreţinere. Reabilitarea termică a imobilelor ar ajuta la reduce­rea costurilor.
„O dată cu termoizolarea exterioară a unei clădiri, nu se face doar o anvelopare a clădirii, ci şi o suită completă de lucrări, automat costurile de întreţinere sunt mult mai mici, ambientul locuinţei fiind mult mai plăcut. Aceste lucruri fac ca preţurile unui apartament dintr-un imobil reabilitat termic să fie cu 10-15% mai mari, ceea ce este un lucru firesc. Din păcate sunt foarte puţine blocuri reabilitate termic, raportat la totalul de locuinţe existente în Bucureşti, cele ­reabilitate reprezintă 0,3%” susţine Daniel Dobre, consilier imobiliar, agen­ţia Prezident.
Avantaje sunt şi vara când în timpul zilelor toride, în apartamente se men­ţine o temperatură relativ constantă. ­Totodată, noaptea scade transferul în ­interiorul apartamentului a căldurii ce se acumu­lează în cursul zilei în anve­lopa blocului, spun specialişii.

Ce înseamnă concret reabilitarea termică a unei clădiri?
Blocul este îmbrăcat în polistiren, sunt montate geamuri termopan, se fac intervenţii la parapeţii balcoanelor şi la alte ­elemente de construcţie ale clă­di­rii. ­Totodată, sunt înlocuite conductele de distribuţie pe orizontală şi verticală, ­armăturile cu pierderi, sunt reparate sau înlocuite coşurile/canalele de fum, ­precum şi arzătoarelor ce constituie părţi comune ale blocului de locuinţe-condominiu.

Cine suportă cheltuielile de reabilitare termică?
Costurile reabilitării termice a unui bloc sunt achitate în proporţie de 20% de asociaţia de proprietari, restul fiind suportate de bugetul de stat (50%) şi de bugetul local, adică primăria oraşului sau sectorului (30%). Primăriile pot însă achita şi partea asociaţiilor de proprie­tari. ­Familia Moise din Ferentari locuiete într-un apartament cu două camere ­situate într-un imobil reabilitat de pri­mărie şi susţine că factura la întreţinere a scăzut semnificativ. În ianuarie şi februarie, caloriferele au fost deschise la minim, susţin proprietarii, iar factura la căldură a fost de 40 şi respectiv 65 lei.
Asociaţiile de proprietari sau familiile care vor să grăbească lucrurile şi nu sunt dispuse să aştepte până ce primăriile vor reabilita blocul în care locuiesc pot reali­za lucrările pe banii lor. Aşa a făcut şi familia Stoicescu din Olteniţa. Pentru un apartament cu trei camere, numai pentru anveloparea blocului au plătit unei firme particulare 2.800 lei. Rezultatele nu au întârziat să apară, factura la întreţinere pe luna decembrie-ianuarie a fost de 220 lei, cu 80 lei mai puţin faţă de anul precedent.