Într-un climat extern foarte complicat, statele europene sunt extrem de prudente, reducându-și deficitele. România merge în sens invers, majorându-le, iar previziunile făcute de o instituție subordonată guvernului PSD arată că economia locală va crește în următorii ani peste nivelul din 2017, va câștiga un milion de angajați, iar salariile se vor majora în ritm susținut.
Estimările pe termen mediu 2017-2021, în varianta preliminară de toamnă, realizate de Comisia Națională de Prognoză (CNP), arată o economie desprinsă din „povești”. Iată evoluția principalilor indicatori economici:
Produsul Intern Brut va continua să crească în ritm alert, chiar peste nivelul din acest an, când este anticipată o majorare de 5,6%, ajungând la 5,7% în 2019, după ce va scădea ușor anul viitor.
De asemenea, CNP anticipează că numărul mediu de salariați va urca de la 4,759 milioane de persoane în 2016, în acest an, la 5,72 milioane de angajați în 2021. Numărul de bugetari va sări de pragul de 900.000 în acest an și va continua să crească cu peste 10.000 și anul viitor. În sectorul concurențial, numărul de angajați va depăși ușor cifra de 4 milioane în acest an, iar raportul salariați în privat/sectorul public va ajunge până în 2021 la 5/1, de la 4/1. Cifrele nu iau în calcul personalul din MApN, SRI, MAI etc.
Pe de altă parte, deși bugetul public e sufocat deja sub povara plății pensiilor și salariilor, lefurile (brute) pentru bugetari vor continua să crească simțitor, menținându-se mult peste nivelul din sectorul privat, astfel: 3.771 lei în 2017 (+19,5%), 4.160 lei în 2018 (10,3%), 4.638 lei în 2019 (11,5%), 4.921 lei în 2020 (6,1%), respectiv 5.207 lei în 2021 (5,8%).
Comparativ, salariile brute în mediul concurențial vor evolua astfel: 3.059 lei în 2017 (+12,1%), 3.333 lei în 2018 (+9%), 3.587 lei în 2019 (+7,6%), 3.862 lei în 2020 (+7,7%), 4.151 lei în 2021 (7,5%).
Per ansamblu, câștigul salarial mediu brut în economie va urca în acest an cu 13,5%, până la 3.187 lei, iar în 2020 va sări pragul de 4.000 de lei.
Inflația pentru 2017, la finele anului, este calculată de CNP de 1,9%, în linie cu prognoza revizuită a BNR, însă pentru anul viitor estimarea de 2,3% este sub pragul anticipat de Banca Națională, care estimează o rată a inflației de 3,2%. De altfel, unii specialiști susțin că inflația va ajunge în curând la circa 3%, pe fondul creșterii consumului. Până acum, inflația a fost ținută în jos de reducerea de TVA și de importurile ieftine.
Astfel, consumul final își va tempera creșterea de 7,3% în acest an, scăzând treptat la 5,8% anul viitor, până la 5,1% în 2021. Totuși, deficitul comercial se va dubla în 2021 față de valoarea din 2016, ajungând de la 9,9 miliarde euro la 19,16 miliarde euro, dat fiindcă importurile vor continua să crească peste rata de majorare a exporturilor.
Comisia Naţională de Prognoză anticipează un nivel al cursului de schimb mediu leu/euro de 4,56 lei/euro în acest an, faţă de nivelul de 4,49 lei/euro înregistrat în 2016. Pentru anul viitor, cursul mediu de schimb prognozat de CNP este de 4,55 lei/euro. Bancherii văd însă altfel lucrurile. Potrivit unei analize a economistului-şef al BCR, Horia Braun, cursul leu/euro va ajunge la 4,7 lei până la finalul anului 2018, în timp ce prognoza pentru acest an este de 4,62 lei pentru un euro.
BNR: Persistă tensiuni și dificultăți majore
Cu acest scenariu de evoluție favorabilă a economiei, autoritățile par desprinse de tabloul global, unde incertitudinile sunt foarte mari. Potrivit unei prezentări făcute recent de Daniel Dăianu, membru CA în BNR, în Uniunea Europeană persistă tensiuni și dificultăți majore: „Marea problemă a imigrației/refugiaților, a securității interne și externe, a terorismului (cu implicații asupra funcționării spațiului Schengen), curente de fragmentare, probleme structurale în zona euro cu clivajul Nord-Sud , divergențe pe aliniamentul «Vest-Est», încordare socială indusă de criza economică, ce a favorizat ascensiunea partidelor extremiste (populiste), conflicte majore și războaie în vecinătăți apropiate”.
