La finele anului trecut, fiecare angajat din România datora băncilor aproximativ 5.800 de euro, mai mult decât în 2007, 2008 şi 2009, ani consideraţi „de aur” pentru creditare. Efectul a fost generat mai ales de creşterea şomajului, de penalităţile aplicate restanţierilor, dar şi de explozia refinanţărilor.
La sfârşitul lui 2011, fiecare angajat cu contract de muncă din România avea de returnat către bănci peste 5.800 de euro. Potrivit unui calcul realizat pe baza datelor BNR şi ale Ministerului Muncii, suma este mai mare decât cea din 2007, 2008 şi 2009, deşi cei trei ani sunt asimilaţi perioadei de boom al creditului. Anul în care românii au înregistrat cel mai mare nivel de îndatorare a fost 2010, când raportul între volumul total al creditelor pentru populaţie şi numărul de angajaţi activi a depăşit 6.219 euro.
Evoluţia acestui raport are două explicaţii. Prima dintre ele este scăderea numărului de salariaţi, care în 2007, 2008 şi 2009 se învârtea în jurul a 4,7 milioane pentru ca în 2011 să ajungă la 4,2 milioane de angajaţi. În al doilea rând, creditele de refinanţare au reuşit să compenseze oarecum lipsa creditelor noi, mai ales că ele generează de cele mai multe ori o majorare a sumei totale plătite de fiecare client în parte (creşte perioada de rambursare, deşi rata lunară scade). Nu în ultimul rând, întârzierile la plată au adus de la sine penalizări, ceea ce a făcut ca datoriile către bănci să crească.
Topul celor mai îndatoraţi români
Constanţa, Cluj şi Bihor ocupă, în ordine, primele trei locuri în ceea ce priveşte raportul dintre salariul mediu şi creditele/cap de locuitor, în timp ce Giurgiu, Dâmboviţa şi Teleorman se află la polul opus.
Constănţenii sunt cei mai îndatoraţi români din perspectiva raportului între volumul de credite acordate pe cap de locuitor şi salariul mediu.
Potrivit datelor BNR şi INS, fiecare constănţean ar avea de dat câte 6.779 de lei la bancă, în condiţiile în care salariul mediu în judeţ era de 1.487 lei la finele anului trecut.
În calculul nostru nu am inclus Bucureştiul, localitate în care sunt înregistrate cu credite multe persoane din alte regiuni.
Imediat după Constanţa, cu 7.358 lei pe cap de locuitor, dar şi cu un salariu mediu mai mare, vine judeţul Cluj, iar pe
locul trei se situează judeţul Bihor.
La polul opus se află Giurgiu (ultimul loc, cu 1.746 lei pe cap de locuitor sau 1,3 salarii medii), Dâmboviţa (1.847 lei pe cap de locuitor, adică 1,5 salarii medii) şi Teleorman, cu 1.925 lei pe cap de locuitor sau 1,6 salarii medii.
Metoda de calcul
Pentru a afla cât de îndatoraţi sunt angajaţii din România, am utilizat datele Băncii Naţionale privind creditele acordate în România. Pentru fiecare dintre cei şase ani analizaţi am transformat soldul creditelor în euro la cursul mediu din acel an.
Rezultatul l-am împărţit la numărul de angajaţi din anul respectiv.
Astfel am obţinut valoarea medie a creditului per angajat, fără a avea pretenţii de exactitate absolută, dar care ne poate da o idee privind evoluţia în timp.
Restanţele nu se opresc
Valoarea totală a creditelor în lei restante ale populaţiei şi firmelor, raportate la nivelul lunii aprilie 2012, se cifrează la 10,025 miliarde lei, cu 2,7% peste cea din luna martie, iar a celor în valută la 13,841 miliarde lei (echivalent), în creştere cu 3,6%, conform unui raport al BNR, publicat luni.
Totalul creditelor în lei se ridica, în aprilie, la 80,79 miliarde lei (minus 1,01% faţă de luna precedentă), din care 45,021 miliarde lei contractate de agenţii economici şi 34,271 miliarde lei de populaţie.
Creditele în valută totalizau 146,184 miliarde lei (plus 0,75%), din care 74,29 miliarde lei contractate de agenţii economici şi 70,547 miliarde lei de populaţie.Bucureştenii aveau la finele lunii aprilie credite în lei restante în sumă de 2,565 miliarde lei şi în valută de 6,503 miliarde lei. Totalul creditelor în lei contractate în Capitală atingea nivelul de 24,872 miliarde lei, iar al celor în valută 67,538 miliarde lei.
Accent pe depozite
Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali s-au majorat în luna aprilie 2012 cu 0,9% faţă de luna martie 2012, până la nivelul de 191,56 miliarde lei. Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 1,1%, până la 75,99 miliarde lei. La 30 aprilie 2012, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au înregistrat o creştere de 15,4% (13,4% în termeni reali) faţă de 30 aprilie 2011.Depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au diminuat cu 0,1%, până la 52,18 miliarde de lei. La 30 aprilie 2012, depozitele în lei ale persoanelor juridice erau mai mari cu 16,6% (14,5% în termeni reali) faţă de 30 aprilie 2011.
Depozitele în valută ale rezidenţilor gospodării ale populaţiei şi persoane juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), exprimate în lei, au crescut cu 1,4%, până la nivelul de 63,39 miliarde lei (exprimate în euro, depozitele în valută s-au majorat cu 1%, până la 14,42 miliarde euro).Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au crescut cu 4,8% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor s-au redus cu 2,9%), depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei exprimate în lei au crescut cu 8,6% (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 0,7%), iar depozitele în valută ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) exprimate în lei s-au diminuat cu 1,8% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor persoane juridice s-au redus cu 9,0%).
Creşteri marginale ale creditării
Soldul creditului neguvernamental era la 30 aprilie 2012 cu 9,8% mai mare faţă de aceeaşi dată din 2011, arată cifrele BNR. Faţă de martie 2012, creşterea a fost de doar 0,1%. Vestea bună este că băncile par să fi ieşit, pentru moment, din amorţeală, însă vestea proastă este că majoritatea covârşitoare a creditelor au fost acordate în valută străină, ceea ce expune clienţii la un risc substanţial, materializat în ultimele săptămâni în care leul a pierdut procente serioase în raport cu moneda europeană. Firmele au fost cele care au tras în sus creditarea. Soldul împrumuturilor în lei acordate populaţiei a scăzut cu 2,3%, în timp ce pe valută a crescut cu 11,4%. Surpriza vine însă din zona creditelor în valută pentru companii, acolo unde vedem o creştere de 16% faţă de aprilie 2011, evoluţie comparabilă cu cele din perioada de boom.
