După luna de miere avută cu poporul român, imediat după alegeri, marcată de reîntregirea salariilor la bugetari şi restituiri de pensii, Guvernul Victor Ponta a ajuns în luna de fiere. Peste 10.000 de angajaţi în companii şi regii de stat îşi vor pierde locurile de muncă până în 2018.
Peste 10.000 de angajaţi ai companiilor şi regiilor de stat ar urma să fie disponibilizaţi până în 2018 prin aplicarea planurilor de disponibilizare.
Cifra disponibilizărilor este menţionată într-un document guvernamental ataşat Ordonanţei de urgenţă 63/2013, care a ajuns pe masa senatorilor din Comisia de muncă a Camerei superioare a Parlamentului, în vederea aprobării acesteia ca lege.
„Comisia pentru muncă a avut în atenţie, în mod deosebit, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare care stabileşte principalele măsuri de protecţie socială de care beneficiază persoanele disponibilizate prin concediere colectivă. Astfel, s-a estimat că, în urma aplicării planurilor de disponibilizare din cadrul societăţilor naţionale, regiilor autonome, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat, precum şi a societăţilor comerciale şi a regiilor autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale, numărul beneficiarilor acestor măsuri de protecţie va fi în jur de 10.500 de persoane”, se arată într-un comunicat al Comisiei.
Un sfert dintre energeticienii statului, concediaţi
Ordonanţa menţionată nu indică cu exactitate zonele din care vor proveni proaspeţii concediaţi, aceasta stabilind doar drepturile de care se vor ”bucura” disponibilizaţii. Potrivit ordonanţei, e vorba de ”societăţi naţionale, regii autonome, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, institute naţionale de cercetare-dezvoltare, precum şi al societăţilor comerciale şi regiilor autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale”.
Beneficiile vor fi acordate doar acelor angajaţi care au o vechime în unitatea respectivă mai mare de 3 ani. Ei vor fi îndreptăţiţi să primească indemnizaţie de şomaj, venit lunar de completare şi plăţi compensatorii acordate de angajatorii lor.
Liviu Pop, preşedintele Comisiei senatoriale de muncă ne-a declarat că disponibilizările vor privi în principal cele patru mari companii energetice în cazul cărora există obligativitatea restructurării lor, conform acordului cu FMI. Este vorba deci de Complexul Energetic Oltenia (19.000 de angajaţi), Complexul Energetic Hunedoara (7.000 de angajaţi), Electrica (12.000 de salariaţi), Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (3.600 de angajaţi) şi unităţi miniere. Cum acestea totalizează cu aproximaţie 42.000 de salariaţi, rezultă că până în 2018 îşi vor pierde locurile de muncă aproximativ un sfert dintre aceştia. Liviu Pop explică că Guvernul va aproba doar sumele de sprijin al disponibilizaţilor, numărul exact al acestora pe fiecare companiei, criteriile de concediere urmând să fie stabilite de managementul celor patru entităţi. În cazul fiecărei companii se va ţine seamă atât de angajamentele trimise FMI, cât şi de strategia energetică elaborată pentru perioada 2007-2020. Senatorul crede că o parte dintre disponibilizaţi îşi vor putea găsi locuri de muncă în sectorul minieritului, o dată cu redeschiderea unor mine.
350 de milioane de lei, ajutoarele de şomaj
Documentul guvernamental ajuns pe masa Comisiei de muncă include însă şi o prognoză în detaliu, pe ani, atât a sumei aferente care va fi plătită ca plăţi compensatorii din bugetul asigurărilor pentru şomaj, cât şi a numărului de persoane care vor „beneficia” de aceste plăţi. Pentru 2013 este calculat că din bugetul de şomaj vor fi scoase 37,4 milioane lei pentru 2.539 de angajaţi, iar anul viitor vor fi achitate 82,6 milioane lei pentru 1.941 de salariaţi. În 2015 vor fi scoase din bugetul de şomaj 83,2 milioane lei pentru 2.130 de salariaţi, în 2016 vor fi achitate 70,8 milioane lei pentru 1.312 angajaţi, în 2017 vor fi plătite 57 milioane lei pentru 1.221 de angajaţi, iar în 2018 vor fi achitate încă 48,9 milioane lei pentru 1.156 de salariaţi. În urma concedierilor, bugetul asigurărilor sociale de stat va pierde însumat la capitolul contribuţii aproximativ 150 de milioane de euro până în 2017.
Ponta: Disponibilizările dovedesc existenţa restructurării
Premierului Victor Ponta spune că aceste concedieri demonstrează că economia de stat se restructurează.”Vreau să lămuresc Ordonanţa de urgenţă cu disponibilizările: este vorba despre o estimare pentru şase ani de acum încolo. Este vorba de 2.500, de 1.900 într-un an. Important este că noi avem cadrul legal care există din 2006 pentru a plăti salarii compensatorii. Este o realitate că se restructurează companii şi sectoare”, a spus miercuri Ponta în şedinţa de guvern.
De ani buni, la nivelul tuturor Guvernelor României, nu doar a celui actual, există percepţia că e suficient să concediezi angajaţii pentru a restructura companiile de stat în cauză. În 1998, la infiinţare CFR Marfă avea peste 30.000 de angajaţi. Azi mai are 9.000 şi, în pofida disponibilizărilor masive, compania a continuat să înregistreze pierderi. Incapabili să pună ordine în achiziţiile publice ale acestor companii, să numească manageri privaţi cu adevărat independenţi, guvernanţii continuă să ”restructureze” sectoarele în cauză doar prin concedieri.
Melania Hăncilă, economist şef al Volksbank vorbeşte însă de un număr prea mare de angajaţi în sectoarele de stat, în special în energetică. ”Este necesară eficientizarea acestor companii, există o supraaglomerare de personal. În alte ţări, companii similare au doar jumătate din personalul companiilor noastre cu acelaşi profil”, spune ea. Spre exemplu, unele firme de stat din zona energeticii au peste 100 de angajaţi în compartimentele de resurse umane, în condiţiile în care orice mare bancă din România nu are mai mult de 30 de specialişti la acest domeniu. Firmele de stat din energetică au ajuns la compartimente de contabilitate cu peste 160 de salariaţi, fapt care doveşte, în opinia economistului-şef menţionat, nevoia informatizării acestor operaţiuni. Ea adaugă însă că reforma începută prin disponbilizări trebuie continuată prin stoparea scurgerilor de bani publici prin achiziţiile de bunuri şi servicii făcute de giganţii energetici.
Ponta aruncă vina la PDL pentru concedierile la Poştă
Pe lângă cei 10.000 de angajaţi din energetică ce îşi vor pierde locurile de muncă, vor fi făcute disponibilizări şi la alte companii de stat, precum Poşta Română. Vina ar fi a guvernării precedente, care ar fi angajat nu mai puţin de 6.000 de oameni, mulţi pe criterii politice. Premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Comunicaţiilor, Dan Nica, să găsească criterii transparente şi clare, pe baza cărora să fie disponibilizaţi angajaţii de care Poşta Română nu mai are nevoie, adăugând că, în opinia sa, printre cei vizaţi trebui să se afle cei angajaţi pe criterii politice. Solicitarea a fost adresată, miercuri, în şedinţa de guvern.
„Sigur va trebui făcută o restructurare. Vor fi oameni care nu mai au cum să rămână, pentru că nu e nevoie, însă cel mai important, domnule ministru, vă rog, să discutaţi criteriile pe care se fac disponibilizările. Cei care au venit pe criterii politice cred că trebuie să plece. Trebuie să găsiţi acele criterii. Oricum nu vor fi acceptate de toată lumea, dar trebuie să fie cât mai transparente şi cât mai clare”, i-a spus Ponta ministrului.
„Nu vreau să-i păcălim pe oameni, vreau să le spunem foarte clar că, din 2009 încoace, când compania a trecut pe pierdere sub conducerea PDL, s-au angajat 6.000 de oameni, în condiţiile în care activitatea Poştei, ca de altfel în toată lumea şi în toată Europa, se reduce prin mijloacele moderne de comunicare”, susţine premierul.
Cifrele nu se confirmă însă prin datele Ministerului de Finanţe. Potrivit acestora, evoluţia personalului la Poşta Română a fost: 35.576 angajaţi în 2008, 35.520 în 2009, 32.124 în 2011 (ultimul an cu date disponibile). În prezent, Poşta Română are 32.000 de angajaţi, din care vor fi concediaţi 4.000, potrivit declaraţiilor recente ale liderului sindical Matei Brătianu.
