La indemnurile unui prieten de familie, m-am inscris intr-una dintre excursiile de Paste la Nisipurile de Aur. N-am facut-o cu prea mare tragere de inima. Cu 25 de ani in urma, am fost de un 1 Mai pe litoralul romanesc si de-atunci n-am mai repetat neplacuta experienta: hoteluri neincalzite, pustietate, mizerie. Prea multe nu s-au schimbat de atunci. Pastele n-am prea auzit sa se faca in statiunile noastre de la Marea Neagra, iar de 1 Mai e dezastru. Pustime beata, scandaluri, promiscuitate cat cuprinde, servicii mizerabile, in ton cu atitudinea clientelei. M-am gandit si la varianta unui Paste la munte, dar la munte am tot fost. In Bucuresti nu vroiam sa raman, ca e de o tristete crunta cand se goleste de sarbatori. In plus, imi imaginam ca, atunci cand se va intoarce prietenul meu din Bulgaria, va veni cu un sac de povesti macar sa ma faca sa-mi para rau ca n-am dat curs initiativei lui. Asa ca, pe ultima suta, m-am inscris la excursia de trei zile la Nisipurile de Aur. Sincer sa fiu, chiar eram curios sa vad cum arata. Anul trecut, am auzit destule vorbe de lauda de la cei care isi facusera concediile acolo, asa ca o bifasem deja ca o destinatie demna de luat in seama pentru la vara. Scurtul sejur de Paste era tocmai bun pentru a-mi confirma sau infirma impresiile din auzite.
N-am pornit cu dreptul. Oferta speciala a bulgarilor s-a bucurat de un mare interes pe plaiurile mioritice, asa ca la vama de la Vama Veche ne astepta o coada de doi kilometri si jumatate. Am incercat sa aflam cat s-ar traduce in ore, dar nici vamesii, nici politistii de frontiera nu stiau sa ne spuna pentru ca niciodata nu se confruntasera cu un asa exod de turisti. Pana la urma, au fost cinci ore si jumatate. In tot acest rastimp, dinspre bulgari n-au venit decat un biciclist mustacios, care s-a si intors dupa vreo juma-tate de ora, si un autocar gol. Abia la ora noua seara am ajuns la destinatie. Trecusera mai bine de 12 ore de cand plecaseram din Bucuresti. Hotelul elegant, bufetul suedez pe sfarsite, cu mai putine feluri de mancare decat la un hotel similar din Spania, dar mult mai gustoase. Urmatoarele doua zile am reusit sa cunoastem statiunea, dar si sa vedem ce inseamna servicii turistice impecabile (din partea bulgarilor). Nisipurile de Aur reprezinta o insiruire de cativa kilometri de hoteluri ultramoderne, noi sau renovate, plus o sumedenie de alte locuri de petrecere a timpului liber, de la restaurante pentru toate buzunarele si pana la tobogane de apa sau mici magazine pentru turisti. O statiune superba, ingrijita, cu o plaja generoasa, fara nici o legatura cu buli-baseala de pe litoralul romanesc.
Soarele stralucea orbitor, turistii deja incepusera sa migreze spre plaja, iar echipele de animatie ale hotelului misunau atente sa nu lase nimanui vreun moment de plictiseala. Veneau mereu, ba cu invitatii la piscina acoperita a hotelului, la sauna ori la saloanele de infrumusetare, ba la un minicampionat de volei pe plaja ori la un concurs de darts, ba la biliard ori la multe alte activitati care sa te faca sa te simti bine in acel scurt sejur. Sambata seara a fost organizat un spectacol cu magicieni, imblanzitori de serpi, jongleri cu flacari etc., dupa care, la ora 23, s-a plecat la Inviere cu auto-carul, iar a doua zi la pranz gazdele au pus pe masa oua rosii, friptura de miel, cozonaci, pasca, deci cam tot ce trebuia sa fie la o adevarata masa pascala. Si, ca atmosfera de sarba-toare sa fie desavarsita, pe terasa din fata hotelului, un grup de tineri a infruntat soarele cu un spectacol impresionant de cantece, dansuri si obiceiuri bulgaresti.
Una peste alta, bulgarii s-au straduit si au reusit sa ne ofere un sejur minunat. Singurele neajunsuri au fost create de ghida agentiei romanesti (Virgin Tours). Ne-a dat intalnire duminica dimineata la ora zece pentru o excursie organizata la Balcic, dar n-a venit nici un autocare. Intr-un tarziu, dupa indelungi incercari telefonice, cineva a reusit sa o trezeasca. Ne-a spus sa stam linistiti ca la 10 vine autocarul. I s-a atras atentia ca e deja 11 fara un sfert, dupa care n-a mai raspuns la telefon. A venit abia pe la doua, sa ne spuna ca bulgarii cica n-ar mai fi avut loc in autobuz! Aceeasi teapa au luat de la domnisoara ghida si cei care s-au inscris in excursia la Varna. In ultima zi, ne-a spus ca nu mai plecam dupa micul dejun, ci pe la doua, pentru ca a aranjat ea cu hotelul sa ne dea masa de pranz, dat fiind ca la venire am ratat-o din cauza intarzierii de la vama. Fireste, la hotelul nostru nici gand de pranz! Nici ghida nu s-a deranjat sa la-mureasca situatia, deoarece dumneaei era la masa. Cel mai rau a fost ca nici n-am mai avut timp sa comandam pe banii nostri, asa ca a trebuit sa plecam nemancati si usor nervosi. Iar ca totul sa aiba si capac, in autocar, pentru ca aceeasi ghida n-a tinut la respectarea locurilor din diagrama de la plecare, doua cupluri s-au incaierat. Pe locuri, daca va vine sa credeti! Bataie in toata regula: pumni, nasuri sparte, ochi invinetiti, sange. Local kombat extrem, dublu mixt, in autocar. A venit politia bulgara, ne-am facut de ras, la granita politistilor romani iarasi nu le venea sa creada ca niste oameni seriosi s-au putut bate intr-un asemenea hal pentru niste nenorocite de locuri. Pana la urma, cu chiu, cu vai, am ajuns in Bucuresti.
Cam asta a fost scurta excursie de Pasti la Nisipurile de Aur: o destinatie superba, cu servicii turistice de inalta clasa, dar atentie cu ce agentie romaneasca plecati, ca sa nu va ruineze vacanta!
P.S. Sefa Virgin Tours a fost informata telefonic despre prestatia dezastruoasa a ghidei, dar n-a manifestat nici o unda de regret. Dimpotriva, a sustinut ca domnisoara Cristina e una dintre cele mai calificate ghide ale agentiei. Ne inchipuim cum or fi celelalte!
In plus, a zis ca nu poate lua nici o masura daca nu are o sesizare scrisa. Mentionez ca acest articol poate fi considerat si sesizare scrisa, atat la adresa agentiei, cat si la adresa ANAT, a protectiei consumatorului etc.
