Testele de stres ce vor fi derulate anul viitor în rândul băncilor din Europa vor verifica progresele înregistrate de creditorii europeni în privinţa implementării cerinţelor Basel III, a declarat Andrea Enria, preşedintele Autorităţii Bancare Europene (EBA).
„Trebuie să ne concentrăm eforturile de la procesul de recapitalizare la dezvoltarea metodelor de implementare deplină a standardelor Basel III. Vom structura testele de stres de anul viitor pe aceste coordonate”, a explicat şeful EBA, citat de Agerpres. Normele Basel III ar urma să intre treptat în vigoare începând din 2013. Aceste reguli au fost elaborate ca răspuns la criza financiară din 2008 şi sunt considerate vitale pentru asigurarea capitalizării instituţiilor financiare împotriva viitoarelor şocuri financiare.
Stabilite în anul 2010 de un comitet de bănci centrale şi organisme de reglementare din întreaga lume, normele Basel III ar urma să oblige băncile să-şi constituie rezerve echivalente cu 7% din valoarea împrumuturilor pe care le acordă, faţă de 2% în prezent. Deoarece responsabilitatea supervizării băncilor europene va fi preluată de Banca Centrală Europeană, EBA vrea să asigure o reglementare eficientă prin stabilirea unui set comun de reguli de supervizare, analizând metodele folosite de autorităţile SUA şi dezvoltând un ghid comun ce va fi utilizat pentru supervizarea instituţiilor de creditare din Europa, a declarat Enria.
Bani de acasă
Luna trecută, Autoritatea Bancară Europeană le-a cerut băncilor din UE să continue să-şi majoreze capitalul la peste 200 miliarde euro (258 miliarde dolari) pentru a face faţă cerinţelor mai dure de reglementare pe plan mondial.
Cele 27 de bănci europene cărora EBA le-a cerut să-şi prezinte planurile privind majorarea capitalului au reuşit să ajungă la un total de 116 miliarde euro, a anunţat în octombrie EBA. Incluzând ajutorul către băncile elene şi spaniole, băncile europene şi-au majorat rezervele de capital cu peste 200 miliarde euro din 2011.
Încrederea investitorilor în băncile europene a fost afectată de criza datoriilor cu care se confruntă ţări ca Grecia, Italia şi Spania. EBA le-a cerut băncilor europene în decembrie să-şi majoreze capitalul cu 114,97 miliarde de euro, pentru ca până în iulie indicele de adecvare a capitalului Core Tier 1 să ajungă la 9%, într-o încercare de a restabili încrederea investitorilor într-un sector afectat de criza datoriilor din zona euro. Printre băncile care nu au reuşit să îndeplinească cerinţele EBA se află Banca Monte dei Paschi di Siena SpA (Italia), Cyprus Popular Bank şi Bank of Cyprus (Cipru) şi Nova Kreditna Banka Maribor (Slovenia). Pentru aceste bănci, EBA a cerut ca orice ajutor de stat către aceşti creditori pentru a ajunge la un indice de adecvare a capitalului Core Tier 1 să ajungă la 9% să fie activate până la sfârşitul lui 2012.
Sete de bani în România
Banca Naţională a României a împrumutat luni un număr de 17 bănci cu suma de 6 miliarde lei (1,3 miliarde de euro) pusă la dispoziţie pentru operaţiunile repo, iar cererea instituţiilor a atins un nou nivel record pentru acest tip de operaţiuni, de 30,19 miliarde lei. Dealerii spun că cererea ridicată a fost generată de deficitul de lei din piaţă, în urma vânzărilor indirecte realizate de banca centrală, dar şi de faptul că BNR a eliminat restricţia privind numărul de emisiuni de titluri acceptat în cadrul unei operaţiuni de piaţă monetară. Anterior, o bancă putea aduce în garanţie la o licitaţie repo titluri de stat cel mult cinci emisiuni diferite. Când suma de la licitaţia repo este limitată, banii sunt acordaţi pro-rata, în funcţie de un indice rezultat în urma împărţirii sumelor subscrise şi a valorii prezentate de banca centrală. Astfel, atunci când BNR anunţă un plafon, băncile licitează valori mai ridicate pentru a se asigura că primesc cât mai mult din sumele vizate. Banca centrală a plafonat luni, pentru a şaptea săptămână consecutiv, suma cu care împrumută băncile prin operaţiunea repo, la 6 miliarde lei. Săptămâna trecută, un număr de 14 bănci au împrumutat cele 6 miliarde lei puse la dispoziţie de BNR, iar cererea băncilor a fost de 24,3 miliarde lei.