Folosirea liniei de creditare va avea loc doar dacă finanţarea deficitului de anul viitor va fi pusă în dificultate, a declarat, duminică, premierul Emil Boc.
„În ultimă instanţă, sperăm să nu fie nevoie, dacă se înrăutăţesc condiţiile în Uniunea Europeană în aşa măsură încât să se pună în dificultate finanţarea deficitului, România poate apăsa butonul. Nu avem în intenţie accesarea acestei linii, dar este un element de siguranţă în plus că România nu va avea derapaje în 2012 şi de certitudine că, dacă lucrurile merg rău, avem un buton pe care să apăsăm să nu fim nevoiţi să mai tăiem salarii, pensii sau alte obligaţii sociale ale statului”, a spus Boc, la o emisiune TV.
De câţi bani trebuie să se împrumute Guvernul?
An de an Guvernul trebuie să angajeze împrumuturi care să acopere, pe de o parte, deficitul bugetar din anul respectiv şi, pe de altă parte, în absenţa excedentului bugetar să asigure plata datoriilor scadente.
Potrivit declaraţiilor făcute vineri de Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, România se va împrumuta anul viitor cu 57 de miliarde de lei (aproape 13 miliarde euro) şi 2,4 miliarde euro pentru acoperirea deficitului. In total Guvernul va trebui să găsească pe piaţa intenă sau externă împrmuturi de 15,4 miliarde euro, adică de peste patru ori mai mari decât suma ce poate fi trasă de la FMI.
Cât de multă protecţie oferă acordul?
Laurian Lungu, economist la firma Macroanalitica spune că acordul ne asigură „o sumă relativ importantă, însă nu oferă protecţie de 100%”. De asemenea „în principiu banii nu se pot atrage pentru acoperirea deficitului”, ci în principal „pentru acorperirea rezervelor valutare ale BNR, care sunt ridicate”, spune el. România se va găsi în dificultate dacă randamentele la împrumuturile luate vor atinge nivelul de 8%, spune Lungu.
Cu începere de anul viitor, dar mai mult în anii următori, România va trebui să înceapă plata împrumuturilor trase anterior de la FMI. Strategia Guvernului va stabili partea datoriilor care se va plăti sau care se vor rostogoli, precum şi moneda în care statul se va împrumuta. Dacă în 2008 împrumuturile erau luate în proporţie de 60% în monedă europeană, în acest an cotele au fost echilibrate, ponderea celor în lei fiind de 47%.
Laurian Lungu afirmă că statul are alternativa căutării de bani şi pe piaţa internă. Inflaţia a scăzut, iar băncile pot fi mai uşor de convins să dea bani statului. „Important va fi ca statul să îşi formeze un buffer (tampon – n.r.) pe o perioadă de 4-6 luni care să îi ofere o anumită libertate în alegerea strategiilor”, spune el.
În luna martie, autorităţile române au decis să prelungească înţelegerea cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), printr-un acord de tip preventiv în valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5 miliarde de euro), respectiv 300% din cota pe care o are România la FMI, fonduri care să fie atrase doar în caz de necesitate. Noul acord cu FMI este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.
