După ce a cheltuit pentru investiţii publice în primele şapte luni 1,5 miliarde dolari (în scădere cu o treime faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut), Guvernul promite că va da drumul, în ultimele patru luni ale acestui an, unui volum dublu de investiţii, cifrate la trei miliarde de dolari. Dirijarea unor sume uriaşe către lucrări de infrastructură, toamna – sezon în care nu se mai fac lucrări, este o decizie ciudată, explicabilă doar electoral, spun economiştii.
După ce a avizat în primele şase luni ale acestui an cheltuieli de investiţii publice cifrate la puţin peste un miliarde de euro (4,8 miliarde lei în primele şase luni ale anului, în scădere cu 31% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut), Guvernul susţine că va aloca în lunile rămase până la finele acestui an pentru investiţii nu mai puţin de 3 miliarde de dolari. Amputarea masivă a cheltuielilor cu investiţiile în prima parte a anului 2014 este considerată unul dintre principalele motive ale recesiunii din ultimele două trimestre.
Date publicate zilele trecute de către Statistică au arătat că sugrumarea investiţiilor a fost de vină pentru revenirea economiei în recesiune tehnică în primul semestru. Declinul puternic al investiţiilor publice, dar şi ajustarea cheltuielilor de capital ale companiilor, forţată de „taxa pe stâlp“, şi-au pus puternic amprenta asupra economiei anulând impactul benefic al revigorării consumului. În aceste condiţii economia a înregistrat în trimestrul al doilea o creştere de doar 1,2% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, după saltul puternic al PIB de 3,9% din primul trimestru. Formarea brută de capital (investiţiile) a scăzut cu 13,3% în al doilea trimestru din 2014 faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut. Iar pe ansamblul primului semestru declinul a fost de 10,2%.
Sacrificarea investiţiilor statului s-a resimţit cel mai puternic în industria construcţiilor. Cheltuielile de capital ale statului au înregistrat în primul semestru o performanţă foarte slabă, res-pectiv un grad de realizare de doar 70% faţă de nivelul programat, potrivit zf.ro.
Banii – greu de cheltuit din motive birocratice
Cauzele necheltuirii sumelor sunt de natură birocratică, a susţinut ieri premierul Victor Ponta la un seminar organizat de Ambasada SUA, AMCHAM și AMRO.„Am mers pe o cale, altfel corectă, aceea de a scădea în fiecare an deficitul public, de a ne duce spre ţintele europene de deficit structural. Cred însă că în acest an am mers un pic prea repede pe această cale. După 7 luni din anul 2014, România are un deficit al bugetului public de 0,2% din PIB. În mod normal, pentru o economie puternică, consolidată, asta ar fi o veste bună. Pentru o economie ca cea românească, care are nevoie de investiţii, nu cred că e o veste atât de bună“, a spus Ponta. El a precizat că procentul de 2% din PIB pe care România trebuie să îl cheltuiască în continuare ca investiţii publice până la sfârşitul acestui an înseamnă enorm de mult, respectiv peste 3 miliarde de dolari, şi că acest capital investit în economie se va răsfrânge asupra întregii dezvoltări a ţării.
Este greu de înţeles cum se va putea cheltui, în mod transparent şi eficient, o sumă atât de mare în cele câteva luni rămase până la finele anului. În lucrările de infrastructură, motoarele sunt turate până la sosirea toamnei căci apoi ploaia şi frigul nu mai permit continuarea facilă a lucrărilor. “Se pot cheltui aceşti bani, însă este ciudat căci cine investeşte în infrastructură toamna?”, se întreabă retoric economistul Florin Cîţu.
Amputarea investiţiilor a avut mai multe efecte negative în economie. Absenţa acestora s-a concretizat în locuri de muncă mai puţine, în comenzi mai puţine în industrie, în taxe mai mici colectate la bugetele locale şi de stat, în menţinerea infrastructurilor de transport, de mediu şi a reţelelor de utilităţi la niveluri slabe calitativ care pun pe fugă investitorii străini.
Calcule făcute de zf.ro au arătat că, deşi majoritatea şoselelor noastre sunt peticite şi distruse, iar autostrăzile lipsesc, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a cheltuit doar 40% din banii pe care îi avea alocaţi pentru drumuri în primul semestru. Sumele alocate către investiţii au atins în primul semestru al lui 2014 minimul ultimilor 7 ani, ridicându-se la doar 1,3 miliarde de lei (292 mil. euro), arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor.
Construcţiile, sector ce ar fi trebuit să fie un motor pentru economie, se află într-un declin continuu de la începutul anului, în condiţiile în care statul a decis să direcţioneze banii către salarii şi pensii în detrimentul investiţiilor. Lucrările inginereşti (de infrastructură) s-au prăbuşit cu aproape 27%
în primele şase luni.
