Lipsa finanțării a împins spre faliment afaceri ce porneau de la o idee bună, profitabilă. În România „îngerii binefăcători ai afacerilor“ par să fie singura șansă a IMM, fiindcă băncile le-au întors demult spatele. Parlamentul a adoptat recent legea investitorilor individuali – „business angels“.
Persoanele care vor să investească sume cuprinse între 3.000 și 200.000 de euro în dezvoltarea unor microîntreprinderi sau întreprinderi mici vor beneficia de anumite facilități fiscale. Astfel, conform legii pentru stimularea investitorilor individuali, cei care acordă un astfel de împrumut pe 3 ani, primesc în schimb părți sociale ce nu pot depăși 49% din compania finanțată și beneficiază, timp de 5 ani, de scutirea de la plata impozitelor pe dividende de la firma în care au investit.
În cazul în care investitorul dorește să-și vândă părțile sociale obținute în firmă, este scutit de impozit pe diferența pozitivă între prețul de vânzare și prețul de cumpărare, cu condiția ca transferul să aibă loc după 3 ani de la dobândire. Investitorul trebuie să fie persoană fizică și să nu își vândă părțile sociale astfel dobândite timp de 3 ani. Conform prevederilor acestei legi, suma investită este consideră un împrumut fără dobândă „în vederea îndeplinirii scopului și planului de afaceri pentru care investitorul individual asigură finanțare“.
Pentru a beneficia de această infuzie de capital, firma trebuie să fie una de dimensiuni mici, cu active și cifră de afaceri mai mici de 10 milioane de euro și mai puțin de 50 de salariați. O altă condiție, aceasta nu trebuie să fie în faliment sau lichidare. De asemenea, nu trebuie să își desfășoare activitatea în sectorul bancar, asigurări, intermedieri financiare, jocuri de noroc, producție sau comercializare alcool, tutun, armament etc.
Ce spune mediul de afaceri
Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) ne-a precizat că: „Este o idee care funcționează în întreaga lume – banii sunt mobilizați de la cei care îi dețin spre cei care au idei. Rămâne de văzut care va fi impactul acestei legi“.
Acesta arată că, în străinătate există scheme mult mai complexe și mult mai diverse de investiții. „Statul ar putea câștiga de pe urma unor astfel de idei. Amintiți-vă de inventatorul român al scannerului de avioane, cu ajutorul căruia, în câteva minute se realizează radiografia completă a oricărei aeronave și care a fost premiat la Geneva. Fiindcă nu a găsit finanțare aici își va pune proiectul în practică în Elveția“, spune reprezentantul AOAR. O opinie asemănătoare o are și Ana Maria Andronic, partner, Biriș-Goran: „Este fără îndoială un pas înainte pentru stimularea mediului de afaceri antreprenorial la nivel local. Totuși, pentru creșterea sustenabilă a numărului de investiții este necesară implementarea unor măsuri integrate și în diverse domenii, care să creeze mai multe premise favorabile investitorilor“.
Ca orice antreprenor, Dragoș Anastasiu, proprietarul grupului Eurolines, este de părere că orice facilitate fiscală stimulează. „Noi am solicitat ca banii investiți să fie deductibili, însă Ministerul Finanțelor nu a fost de acord fiindcă este greu de gestionat“, spune Anastasiu. Acesta susține că cea mai mare sumă pe care am alocat-o ca investitor individual a fost de 50.000 de euro. „Unele afaceri merg, altele nu. Totul depinde de oameni. În România poți face afaceri în orice domeniu și cu 10.000 de euro dacă ai persoana potrivită. Din nefericire, aici sunt greu de găsit astfel de persoane“, conchide patronul Eurolines.
”Cred că așa cum este acum această propunere de lege definește în mod greșit investiția ca fiind un împrumut și va genera o avalanșă de percepții greșite și abordări ratate.“, a precizat Radu Georgescu, fondator Gecad.
