România este într-un cerc vicios: nu poate reduce taxele pentru că ar rămâne fără bani la buget, dar economia nu poate alimenta bugetul pentru că este sugrumată de taxe prea mari.
Sstemul fiscal din România are nevoie în continuare de îmbunătăţiri, având în vedere nivelul redus al colectării taxelor şi impozitelor în PIB faţă de media din UE, consideră investitorii străini, care propun, printre altele, reducerea CAS şi revenirea TVA la 19%. Guvernul a mărit CAS cu 3,3 puncte, de la 28,5% la 31,8% la începutul lui 2009, şi TVA cu 5 puncte, de la 19% la 24% la jumătatea lui 2010. Mărirea CAS a dus fiscalitatea muncii pe locul 7 în UE, la un nivel de 45%, adică egal cu cel din 2004, când funcţiona impozitul progresiv. TVA este la al treilea cel mai ridicat nivel din UE, depăşit doar de Danemarca şi Ungaria.
Deşi a spus că ia în calcul reducerea celor două taxe, mai ales a CAS, Guvernul a amânat momentul spunând că încasările la buget nu permit „încă” această măsură. Însă reprezentanţii CIS spun că tocmai nivelul mare al taxelor sugrumă economia şi limitează încasările bugetare.
„Au fost realizate o serie de progrese de îmbunătăţire a sistemului fiscal, dar raportul dintre veniturile colectate şi PIB este sub media europeană, ceea ce aduce în prim-plan nevoia aplicării câtorva măsuri pentru a stimula mediul de afaceri”, a declarat, miercuri, Daniel Anghel, tax partner PwC România, la lansarea Cărţii Albe 2011 realizate de Consiliul Investitorilor Străini (CIS). Investitorii străini propun revenirea la TVA de 19%, ca măsură de redresare economică, şi totodată reducerea taxei aplicate alimentelor de bază, fructe şi legume pentru a scădea evaziunea fiscală. „Altă recomandare vizează reducerea CAS, măsură care ar fi benefică pentru mediul economic. Salutăm plafonarea contribuţiilor la asigurărilor sociale pentru contractele de muncă în valoarea a cinci salarii medii brute, dar având în vedere nivelul mare al contribuţiilor CIS propune reducerea sau plafonarea acestor contribuţii la un nivel rezonabil”, a adăugat Anghel.
Ce se mai schimbă în Codul Muncii
În ceea ce priveşte piaţa muncii, reprezentanţii investitorilor spun că deşi modificarea Codului Muncii a flexibilizat piaţa forţei de muncă, mai sunt necesare măsuri de îmbunătăţire a relaţiilor de muncă. „Avantajul costului de forţă de muncă ieftină din România s-a erodat şi continuă să se erodeze, trendul fiind de convergenţă cu alte salarii din UE. Pe termen lung acest avantaj se va eroda şi mai mult şi trebuie înlocuit cu alte avantaje. În acest sens, continuarea flexibilizării pieţei muncii este importantă. CIS a colaborat cu Guvernul la modificarea Codului Muncii, a trebuit un mare curaj politic al autorităţilor să facă aceste modificări în perioadă de criză, dar au mai rămas zone unde mai e loc de îmbunătăţiri.
Propunerile noastre nu presupun costuri, dacă nu luăm în calcul costurile politice”, a declarat Mihai Bogza, membru în conducerea CIS şi preşedintele Consiliului de Administraţie al Bancpost. La acest capitol, CIS vrea ca angajatorii să poată folosi procedurile de evaluare periodică a performanţei pentru a concedia un angajat pentru rezultatele slabe în baza propriilor proceduri de evaluare prevăzute de regulamentele interne şi totodată să aibă dreptul să investigheze presupusele abateri imediat ce acestea sunt constatate. Astfel, termenul-limită de şase luni pentru aplicarea sancţiunilor disciplinare ar trebui prelungit la 12 luni.
„Mediul de afaceri este corupt”
Mediul de afaceri românesc este mult prea corupt, iar România trebuie să încerce eliminarea acestui fenomen prin „toleranţă zero”, să schimbe percepţia negativă a investitorilor şi să nu se mai prevaleze de faptul că există corupţie şi în alte state, afirmă Steven van Groningen, preşedintele CIS. „Este prea corupt (n.r. -mediul de afaceri), şi nu contează că şi în alte ţări este corupţie, pentru că România trebuie să lupte pentru eliminarea completă a acestui fenomen. Trebuie să avem toleranţă zero pentru corupţie”, a răspuns Van Groningen la o întrebare legată de nivelul corupţiei mediului de afaceri. „România este precepută ca fiind coruptă şi are efect asupra investitorilor şi de aceea este foarte important să arătăm că facem paşi vizibili în lupta împotriva corupţiei. Nu trebuie să conving pe nimeni din această sală că există corupţie în România, e de ajuns să iasă pe stradă şi se poate convinge singur”, a adăugat Van Groningen.
CIS reuneşte 130 de companii multinaţionale ale căror investiţii cumulate în România depăşesc 40 de miliarde de euro, adică trei sferturi din totalul investiţiilor străine de după 1990.
Din 80 de măsuri, 11 aplicate
Un număr de 11 măsuri din 80 de propuneri de relansare economică lansate în urmă cu un an de Consiliul Investitorilor Străini (CIS) s-au regăsit în deciziile Guvernului, printre acestea numărându-se reformarea legislaţiei muncii şi începerea de proiecte în parteneriat public-privat cu firme străine. CIS, una dintre cele mai puternice organizaţii de companii străine din România, a lansat anul trecut Programul de Creştere Economică, care cuprindea 80 de măsuri, concentrate în zece domenii importante de intervenţie şi a indicat 12 priorităţi în vederea readucerii economiei româneşti pe creştere, după doi ani de recesiune.
„La un an de la prezentarea programului, Guvernul a adoptat decizii importante în ceea ce priveşte 11 dintre măsurile propuse, multe dintre acestea fiind printre prioritare”, se arată într-un comunicat al CIS. Printre alte măsuri propuse de CIS şi adoptate de Guvern se mai numără crearea de facilităţi de finanţare pentru IMM-uri, introducerea unor măsuri de reducere a arieratelor bugetelor publice, reducerea penalităţilor pentru plăţile întârziate către buget, precum şi continuarea programului Prima Casă.
