» Va propunem o paralela intre declaratiile oficialitatilor guvernamentale si personalitatilor din perioada Marii Depresiuni din SUA si optimismul "made in Romania" din anii 2007-2009.
Intre increderea pe care un membru al Guvernului sau al comunitatii oamenilor de afaceri se simte obligat sa o insufle populatiei si negarea realitatii poate fi o distanta usor de comprimat in momente de criza.
"Nu ne vom mai confrunta cu «Crash»-uri in timpurile noastre" spunea guru-ul John Maynard Keynes in 1927. "Prosperitatea noastra nu va cunoaste intreruperi" afirma, un an mai tarziu, Myron E. Forbes, presedintele Pierce Arrow Motor Car. "Ar putea fi o corectie in ceea ce priveste pretul actiunilor, dar in nici un caz un «crash», era de parere, pe 5 septembrie, economistul de frunte al SUA, Irving Fisher. La putin timp dupa asta, brokerii de pe Wall Street incepeau sa sara pe geamuri. "In ciuda severitatii sale, noi consideram ca prabusirea pretului actiunilor reprezinta o miscare intermediara, si nu inceputul unei depresiuni economice", subliniau, pe 2 noiembrie 1929, cei de la Harvard Economic Society. "Sunt convins ca prin masurile adoptate vom restabili increderea", clama presedintele Herbert Hoover in decembrie, iar Departamentul Muncii din Guvern intarea: "1930 va fi un an splendid pe piata muncii". In iunie 1930 euforia era in toi: "Domnilor, ati venit cu 6 zile prea tarziu. Depresiunea s-a terminat", le spunea presedintele Hoover membrilor unei delegatii care solicita programe publice de sprijinire a economiei.
Aveti cumva senzatia de deja-vu? Optimismul autoritatilor americane din 1930 seamana cumva cu cel de acum. Dupa atatea indemnuri la incredere, criza si-a urmat neabatuta mersul si, dupa un fals semnal de revenire a economiei, ajungem la declaratia din 1933 a presedintelui F.D. Roosevelt: "Toate cutiile de valori din banci si institutiile financiare au fost sigilate si vor putea fi deschise doar in prezenta unui agent de la IRS". (Colectia completa de declaratii insotita de graficul indicelui Dow Jones o gasiti cautand pe net dupa "Chart of pompous prognosticators").
Realism mioritic
Pe 30 octombrie 2008 presedintele Traian Basescu era ferm: "Romania nu va fi afectata de criza financiara din SUA". Pe 7 noiembrie se faceau niste precizari: "Presedintele Traian Basescu a declarat ca Romania are resurse pentru a obtine, in 2009, o crestere economica de 4,5-5% si va incheia anul 2008 cu o inflatie de 6,6-6,7%". In ianuarie 2009, lucrurile cam scartaiau, iar in declaratiile guvernantilor apareau deja nuantari. Totusi, eram inca tari pe pozitii. "Ultimul lucru pe care il vom face va fi sa ne imprumutam de la FMI", spunea Traian Basescu pe 24 ianuarie. Dupa o matura chibzuinta, presedintele rectifica, pe 21 martie: "Romania are nevoie de o centura de siguranta care inseamna un imprumut, extern". Asta, desi pe 9 martie Traian Basescu se astepta in continuare la o crestere de 1,5-2% a PIB, pentru 2008. Ma rog, stiti ce s-a intamplat mai departe. Nu dati vina insa doar pe consilierii presedintelui din parohia economica. "Raman in continuare la ideea de crestere economica, nu la fel ca in 2008, ci intr-o anume normalitate", afirma pe 21 mai guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. Acesta isi exprima public speranta ca, in trimestrul doi, economia sa performeze mai bine decat in perioada echivalenta din 2008. Dar am avut scadere de 8,8%, nicidecum crestere. OK, care este morala ce se desprinde de aici? Pesimismul autoritatior ar putea influenta comportamentul consumatorilor, adica profiturile companiilor si evolutia PIB, asa ca acestia se feresc cat pot de asta. Situatia e albastra. Guvernantii ne vor spune ca este de fapt roz. Dar cand se impun masuri dure de ajustare, aceleasi personaje vor colora totul in negru pentru a le face mai suportabile. Nefericirea este ca si intre doua recesiuni economice exista oameni care trebuie sa ia decizii ce influenteaza direct viitorul consumatorilor (cumpararea unei case ori masini, schimbarea job-ului etc.), iar mesajele false care le vin "de sus" nu le sunt de nici un ajutor. Ba le pot provoca chiar pierderi consistente.
