Guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu, a prezentat ieri primul raport trimestrial asupra inflatiei, care marcheaza oficial trecerea la regimul de tintire directa a inflatiei in Romania de la strategia de tintire a agregatelor monetare.
Raportul urmareste tendinta inflatiei de la inceputul anului 2005, analizeaza cauzele acesteia si prezinta reactiile bancii centrale si perspectivele posibile legate de evolutia inflatiei pana la sfarsitul anului 2006.
Banca Nationala a Romaniei (BNR) a anuntat ieri trecerea la strategia de tintire directa a inflatiei. Totodata, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat ca tinta de inflatie pentru acest an a fost modificata la 7,5%. Initial, banca centrala si Guvernul au anuntat pentru perioada decembrie 2004-decembrie 2005 o inflatie de 7%.
Tinta de inflatie pentru acest an a fost modificata ca urmare a unei intreruperi temporare, in trimestrul doi din 2005, a ciclului dezinflationist din cauza impactului unor factori care au actionat de partea ofertei, cum ar fi majorarea accizelor, a preturilor la gaze, energie electrica etc.
Mugur Isarescu a precizat ca tinta de inflatie de 7,5% prognozata pentru anul acesta, precum si cea de 5% pentru anul 2006 sunt cuprinse in memorandumul aditional cu Fondul Monetar International (FMI) si au fost stabilite de banca centrala si Guvern.
Ce inseamna tintirea directa a inflatiei?
Tintirea inflatiei, flexibilitatea cursului de schimb si trecerea la moneda euro reprezinta principalele capitole ale politicii monetare pe termen mediu ale Bancii Nationale. Practic, tintirea directa a inflatiei presupune o monitorizare completa asupra evolutiei preturilor. Mai mult decat atat, obiectivul fundamental al bancii centrale este acela de a asigura si mentine stabilitatea nivelului agregat al preturilor. Acesta va fi masurat cu ajutorul indicelui preturilor de consum. Banca Nationala are in vedere un interval de variatie al preturilor de plus/minus 1%, atat pentru anul acesta, cat si pentru 2006. Avansul preturilor peste aceste proiectii oficiale a fost motivul principal al modificarii tintei de inflatie pe 2005.
Conditii esentiale
Guvernatorul BNR afirma ca pentru atingerea tintelor de inflatie in 2005 si in 2006 banca centrala trebuie sa indeplineasca doua conditii, si anume controlul cererii agregate si controlul intrarilor de capital. Potrivit lui Mugur Isarescu, cererea agregata a fost excesiva si a contribuit la stoparea dezinflatiei, iar o parte din aceasta s-a dus in deficitul de cont curent. „Cresterea Produsului Intern Brut – PIB – s-a temperat, insa accelerarea dinamicii consumului, in comparatie cu cea a investitiilor, evidentiaza nevoia de a evita orice stimulare suplimentara a cererii agregate”, a spus guvernatorul. In ceea ce priveste intrarile de capital, guvernatorul a precizat ca cele pe termen scurt sunt deja excesive, iar „banca centrala nu le valideaza calculele de profit”. Prin urmare, Banca Nationala a reactionat, intervenind pentru sterilizarea excesului de lichiditate si atenuarea potentialului inflationist al acestuia. De asemenea, a redus gradual rata dobanzii de politica monetara, a mentinut un nivel prudent al acesteia, care reflecta necesitatea atenuarii riscului intrarilor excesive de capital cu potential volatil, dar si conservarea anticipatiilor privind continuarea dezinflatiei. In acelasi timp, BNR a procedat la o „inasprire” a regimului rezervelor minime obligatorii prin largirea bazei de aplicare asupra tuturor pasivelor in valuta (30% din total pasive). Pentru a tempera expansiunea accelerata a creditului in valuta, BNR a limitat expunerea debitorilor (totalul ratelor datorate sa nu depaseasca 40% din venit), dar a adoptat si alte masuri cu caracter prudential.
Cursul de schimb si fluxurile de capital
Guvernatorul bancii centrale a anuntat, de asemenea, ca regimul de flotare controlata a cursului de schimb nu a fost schimbat, dar BNR „nu tinteste cursul de schimb”. Banca centrala va duce in continuare o politica de flexibilizare mai mare a cursului de schimb, in contextul mentinerii regimului de flotare controlata. Adica va actiona fie asupra cererii, fie asupra ofertei, dar cursul va fi stabilit de piata.
Potrivit raportului asupra inflatiei, liberalizarea accesului nerezidentilor la operatiuni cu depozite la termen in lei, in aprilie 2005, nu a generat in perioada imediat urmatoare efecte sesizabile la nivelul indicatorilor cantitativi si de pret ai segmentului interbancar al pietei valutare. „Absenta potentialelor socuri ar putea fi pusa atat pe seama reducerilor succesive ale ratei dobanzii de politica monetara operate de BNR in lunile premergatoare liberalizarii, cat si pe cea a producerii pe termen scurt a unei deplasari relativ generalizate catre alte piete financiare a interesului investitorilor din Europa Centrala si de Est. Ambele evolutii au concurat in aceasta perioada la relativa temperare de ritm a intrarilor de capital cu potential volatil pe piata romaneasca”, se arata in raportul asupra inflatiei.
In aceasta perioada, cursul de schimb a inregistrat o stabilizare relativa, in pofida unor influente negative. In raportul BNR, au fost identificati insa si principalii factori pozitivi care au dus la o relativa stabilitate a cursului. Acestia au fost urmatorii: cresterea in ritm sustinut a valorii transferurilor curente private; majorarea volumului investitiilor directe (in intervalul aprilie-mai acestea au crescut cu 56% comparativ cu primul trimestru din 2005 si cu 51% fata de perioada similara din 2004); mentinerea unui volum relativ ridicat al intrarilor de valuta aferente imprumuturilor pe termen scurt si pe termen lung (valoarea acestora a fost mai redusa comparativ cu primul trimestru al acestui an, insa mai mare cu 80% fata de intervalul similar din 2004); diminuarea iesirilor de valuta aferente investitiilor de portofoliu ale rezidentilor. Pe termen scurt, BNR identifica urmatoarele surse de influenta asupra cursului de schimb: cresterea sezoniera de valuta a pietei pe seama remiterilor din strainatate si a veniturilor din turism; eventuala sporire a atractivitatii plasamentelor pe piata financiara locala ca efect al reducerii primei de risc solicitate de investitorii nerezidenti; posibila adancire a deficitului balantei comerciale; extinderea graduala a aplicarii ratei rezervelor minime obligatorii de 30% asupra tuturor pasivelor in valuta cu scadenta mai mare de doi ani. „Actiunea primilor doi factori s-a facut deja puternic simtita in iulie, cand a determinat revenirea raportului oferta-cerere de valuta pe segmentul interbancar al pietei valutare la valori supraunitare. Pe acest fond, leul si-a accelerat din nou aprecierea fata de euro”, se arata in raportul BNR.
Scenariul initial ar putea fi schimbat
Raportul BNR mentioneaza presiunile inflationiste pe termen scurt, cum ar fi majorarea preturilor administrate si cresterea temporara a preturilor la unele produse alimentare ca efect al inundatiilor. Totodata, se mai arata ca, in ipoteza in care politica fiscala, cea a veniturilor si cererea externa nu vor influenta semnificativ excedentul de cerere agregata, atingerea tintei de inflatie pentru 2006 va presupune cresterea restrictivitatii conditiilor monetare, iar Banca Nationala va utiliza toate instrumentele de politica monetara in acest sens.
Totusi, primul raport al bancii centrale asupra inflatiei apreciaza ca perspectivele evolutiilor macroeconomice sunt pozitive, iar inflatia se va apropia treptat de tinta de 5%, la sfarsitul anului 2006, in conditiile in care nivelul de 19% al Taxei pe Valoarea Adaugata (TVA) va ramane neschimbat. Daca acesta va fi majorat anul viitor de la 19 la 22%, atunci si tinta de inflatie va fi revizuita. Guvernatorul Mugur Isarescu a afirmat ca „mesajul pe care doreste sa-l transmita raportul este unul pozitiv – economia creste, dezinflatia a fost reluata, iar la sfarsitul anului vor fi atinse obiectivele propuse”.
