Liderii celor două partide aflate la guvernare, PSD și PNL, se vor întâlni, în ziua de 19 iunie, într-o ședință de coaliție în care să decidă data în care se vor desfășura alegerile pentru funcția de președinte al României, a anunțat, în fața ziariștilor, Nicolae Ciucă, președintele PNL și al Senatului.
Până înainte de alegerile locale și europarlamentare, care în România au fost cumulate și s-au ținut la data de 9 iunie 2024, PSD și PNL căzuseră de acord ca alegerile prezidențiale să se desfășoare în două tururi, în zilele de 15 și 29 septembrie 2024. Evident, turul al doilea ar fi necesar în situația, extrem de probabilă, în care niciun candidat n-ar obține majoritatea de voturi încă din primul tur.
PSD susține și acum ideea desfășurării alegerilor prezidențiale în septembrie 2024. Dar liderii PNL, mai ales după ce s-au configurat rezultatele alegerilor din 9 iunie 2024, iar aceste rezultate au fost favorabile PSD și mai puțin favorabile pentru PNL, au început să invoce ideea mutării alegerilor prezidențiale în noiembrie 2024. Dar PSD susține că nu înțelege utilitatea acestei amânări cu două luni a alegerilor prezidențiale și, drept urmare, nici nu acceptă amânarea alegerilor.
Drept argument în favoarea amânării alegerilor, Nicolae Ciucă, președintele PNL și al Senatului, a susținut în fața jurnaliștilor că în septembrie alegerile ar tulbura începutul de an școlar. În plus, luna septembrie vine prea repede după perioada concediilor, a susținut Ciucă.
„Este adevărat că, atunci când am discutat calendarul alegerilor, s-a convenit, fără să fie formalizat, ca data alegerilor să fie în septembrie. După modul în care s-au desfăşurat alegerile locale şi europarlamentare şi feedback-ul – mesajele pe care le-am avut din teritoriu, în primul rând de la părinţi, a fost o chestiune legată de faptul că a fost perturbat procesul de învăţământ. Au fost şcoli care nu îşi reluaseră, la sfârşitul săptămânii, activitatea, ca atare toţi cei care au examene de Capacitate, Bacalaureat, s-au simţit afectaţi de acest aspect. Mai mult, urmează să avem o periodă de două luni de vară până în septembrie și ştim bine care sunt activităţile, e perioadă de concedii”, a explicat Nicolae Ciucă.
“După modul în care s-au desfăşurat alegerile locale şi europarlamentare şi feedback-ul – mesajele pe care le-am avut din teritoriu, în primul rând de la părinţi, a fost o chestiune legată de faptul că a fost perturbat procesul de învăţământ. Au fost şcoli care nu îşi reluaseră, la sfârşitul săptămânii, activitatea”
Nicolae Ciucă,
Președintele PNL
Liderul PNL n-a putut explica de ce alegerile din luna septembrie 2024 ar afecta cursurile în școli mai mult decât niște alegeri în noiembrie 2024.
În schimb, Traian Băsescu, fost președinte al României, a analizat această situație și a prezentat, într-o emisiune la postul Digi 24, o explicație mult mai plauzibilă pentru dorința PNL de a muta alegerile în noiembrie.
„Ciolacu vrea în septembrie că atunci se măresc pensiile, iar el, fiind socialist convins, știe că atunci când dai un ban, iei un vot. Liberalii nu au niciun interes să se facă prezidențiale în septembrie, pentru că mărirea pensiilor nu e lipită și de ei, ci strict de PSD, care a promovat în fiecare seară minunea recalculării pensiilor din septembrie. Ciolacu ar candida mizând că, dacă da un ban la electorat – și nu-s puțini, sunt 3,5 milioane care vor avea pensiile mărite, va primi în schimb voturi. PNL vrea în decembrie, pentru că ar vrea să-l vadă pe Ciolacu anunțând măsurile de reducere a deficitului bugetar. Aceste calcule îi împiedică să ajungă la o concluzie”, a opiniat Traian Băsescu.
Printre candidații la Președinția României, în anul 2024, ar urma să se numere, probabil, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu, Mircea Geoană, Diana Șoșoacă, George Simion, Aurelian Pavelescu, Ana Birchall și, eventual, Elena Lasconi.
După ce, în urma alegerilor locale din 9 iunie 2024, a câștigat detașat cel de-al doilea mandat de primar general al Capitalei, Nicușor Dan a fost și el întrebat de jurnaliști dacă intenționează să candideze, în toamna anului 2024, la funcția de șef al statului. Nicușor Dan nu a respins categoric această ipoteză dar a susținut că el preferă deocamdată să se concentreze asupra proiectelor de la Primăria Capitalei. Într-un fel, printr-o asemenea candidatură, Nicușor Dan nu pierde nimic, pentru că, dacă nu este ales președinte al României, va rămâne primar general al Capitalei.
O situație convenabilă, din punctul de vedere al riscurilor asumate, ar avea și Mircea Geoană. Mandatul lui Geoană ca secretar general adjunct al NATO oricum expiră în anul 2024, fie că va candida, fie că nu va candida la Președinția României. Ca și Nicușor Dan, Mircea Geoană ar fi candidat independent, deci ar ilustra bine rolul de „președinte al tuturor românilor”, fără a putea fi bănuit că are o simpatie pentru un anume partid. Trebuie totuși amintit că Mircea Geoană a fost, cândva, președinte al PSD.
Mult mai delicată ar fi situația pentru Marcel Ciolacu sau Nicolae Ciucă. Oricare dintre acești doi lideri de partid ar putea pierde conducerea partidului lor, dacă ar candida și ar pierde alegerile pentru funcția de președinte al României. Nici PSD, nici PNL nu acceptă să susțină o candidatură la funcția de președinte al României din partea liderului celuilalt partid și niciunul dintre aceste mari partide nu acceptă să nu aibă candidat la Președinția României, în anul 2024.
În privința alegerilor parlamentare din România, acestea ar urma să se desfășoare la data de 8 decembrie 2024. Dacă PSD va accepta inițiativa PNL de a muta alegerile prezidențiale spre finalul anului 2024, unul dintre cele două tururi ale alegerilor prezidențiale ar putea fi comasat cu alegerile parlamentare.
Indiferent de datele din anul 2024 la care se vor desfășura alegerile parlamentare și cele prezidențiale, un rol important în organizarea alegerilor îl vor avea primarii. Iar după alegerile locale din 9 iunie 2024, cele mai multe funcții de primari și de consilieri locali le-a obținut PSD. Chiar dacă, uneori, acești candidați au fost susținuți simultan de PSD și de PNL, după alegeri ei revin în echipele partidelor din care fac parte.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
