Oficialii români, în frunte cu președintele Iohannis și premierul Ciolacu, au eșuat în a-l convinge pe cancelarul Austriei să accepte România în Schengen, deși negocierile s-au purtat la București iar oficialii români au avut susținerea Comisiei Europene și a PPE – grup politic european din care face parte și partidul lui Nehammer.
Pe parcursul zilei de 7 martie 2024, cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a fost primit de președintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, apoi a participat la Congresul Partidului Popular European și, în final, s-a întâlnit cu premierul Ciolacu la Palatul Victoria. Oficialii români nu l-au convins pe șeful guvernului Austriei să accepte primirea României în Spațiul Schengen. Singurul lucru cert care îi rămâne României este să intre în Schengen cu granițele aeriene și maritime, la 31 martie 2024, așa cum s-a decis în decembrie 2023, urmând ca un nou vot în Consiliul JAI, care ar permite intrarea completă în Schengen, să fie amânat pe termen nedefinit – probabil pentru anul 2025.
Cancelarul Austriei a avut program oficial în România doar în cea de-a doua zi a Congresului PPE (7 martie), sugerând că vine în România doar din obligație, în calitate de lider al Partidului Popular Austriac, partid afiliat la PPE. Liderii PPE, inclusiv președintele PPE, Manfred Weber (Germania), au susținut că România și Bulgaria merită să fie membre Schengen și trebuie să fie acceptate „cât mai curând”. La 6 martie, Congresul PPE aprobase un „Manifest” care solicită primirea României și a Bulgariei în spațiul de liberă circulație, dar care confirmă, pe de altă parte, că Spațiul Schengen trebuie „reparat”. Ideea că spațiul de liberă circulație nu mai funcționează fusese deja enunțată de politicienii de la Viena.
În dimineața de 7 martie, președintele Iohannis l-a primit pe cancelarul Nehammer la Palatul Cotroceni dar cei doi oficiali n-au căzut de acord. După discuția cu Nehammer, Iohannis a postat pe rețeaua X (Twitter) un mesaj rece: “În discuția mea cu Cancelarul Karl Nehammer am convenit să continuăm procesul pentru aderarea deplină a României la Schengen până când vom atinge acest obiectiv final. UE trebuie să fie unită, puternică, prosperă și acest lucru va consolida și mai mult securitatea UE în beneficiul tuturor cetățenilor noștri”.
După președintele României, care a scris în engleză, cancelarul Austriei a postat și el un mesaj pe rețeaua X, dar în limba germană, sugerând că se adresează austriecilor. Nehammer a spus mai întâi că participă la Congresul PPE (indicând că acesta e scopul vizitei la București, nu acela de a negocia despre Schengen). „Ne pregătim împreună pentru alegerile importante pentru Parlamentul European din iunie. De asemenea, era în program o conversație cu Președintele României Klaus Iohannis. România este un partener important al Austriei. Companiile noastre sunt puternic implicate în România și creează multe mii de locuri de muncă acolo. Mulți cetățeni români lucrează în profesii de asistent medical în Austria și sprijină persoanele care au nevoie de îngrijire. În același timp, am vorbit foarte deschis și despre obiecțiile austriece față de extinderea rapidă a spațiului Schengen. Poziția Austriei rămâne clară și neschimbată: sistemul Schengen nu funcționează în prezent, prin urmare nu poate fi extins”.
Deși nu s-a aflat în prim-planul discuțiilor de la București cu Nehammer, președintele Senatului, fostul premier Nicolae Ciucă, poate fi socotit și el un responsabil al eșecului acestor negocieri. Ciucă este președintele PNL, iar PNL a fost gazda Congresului PPE de la București, care l-a avut, printre invitați, pe Nehammer.
Alături de România, cealaltă țară afectată de intransigența lui Nehammer este Bulgaria. La Congresul PPE a vorbit și Mariya Gabriel, vicepremier și ministru de Externe al Bulgariei, fost comisar european. Mariya Gabriel a subliniat că este „urgent” ca Bulgaria și România să se alăture Spațiului Schengen, mai ales în ceea ce privește granițele terestre. Vicepremiera Bulgariei a susținut că integrarea deplină a României și Bulgariei în Schengen ar îmbunătăți capacitățile de gestionare a migrației, pe ansamblul Uniunii Europene.
Următoarea reuniune a Consiliului JAI, unde s-ar putea vota extinderea Schengen, este programată la Luxemburg în perioada 13 – 14 iunie 2024. Agenda reuniunii încă nu este stabilită. Dar întrucât deciziile JAI se iau prin consens, ar fi inutil ca România să forțeze organizarea unui vot pentru Schengen, câtă vreme Austria nu este convinsă să accepte primirea României.
“În discuția mea cu Cancelarul Karl Nehammer am convenit să continuăm procesul pentru aderarea deplină a României la Schengen până când vom atinge acest obiectiv final. UE trebuie să fie unită, puternică, prosperă”
Klaus Iohannis,
Președintele României
„Am vorbit foarte deschis și despre obiecțiile austriece față de extinderea rapidă a spațiului Schengen. Poziția Austriei rămâne clară și neschimbată: sistemul Schengen nu funcționează în prezent, prin urmare nu poate fi extins”
Karl Nehammer,
Cancelarul Austriei
Nehammer a subliniat că principalul lui scop la București a fost să participe la Congresul PPE, care se pregătește pentru alegerile europarlamentare, nu să discute despre extinderea Schengen.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
