Brașovenii au fost primii împotriva comunismului, cu doi ani înaintea Revoluției din Decembrie 1989. Astăzi, 15 noiembrie, este Ziua Revoltei Anticomuniste de la Braşov. Ea a fost stabilită prin lege, în amintirea muncitorilor care au protestat în stradă, în anul 1987, contra lui Ceaușescu.
Comunismul a căzut în România prin Revoluția din Decembrie 1989, care a început la Timișoara. Dacă, însă, conjunctura internațională era mai favorabilă, românii puteau scăpa de comunism cu doi ani mai repede. Momentul a fost la data de 15 noiembrie 1987, când muncitorii din Brașov au protestat pe străzi contra regimului Ceaușescu. Recunoașterea acestei revolte este instituită, începând anul 2021, printr-o lege promulgată de președintele Iohannis în iulie 2021.
Proiectul de lege a fost inițiat de Gabriel Andronache, deputat PNL de Brașov. “Revolta braşovenilor a reprezentat o etapă care a făcut legătura între greva minerilor din Valea Jiului, din anul 1977 şi Revoluţia din decembrie 1989, adică sfârşitul regimului comunist. Solidaritatea protestatarilor a fost elementul comun al acestor revolte”, declara, în Parlament, inițiatorul proiectului de lege.
Ziua Revoltei Anticomuniste de la Braşov
Data de astăzi, 15 noiembrie, este declarată Ziua Revoltei Anticomuniste de la Braşov. Proiectul a fost elaborat de un deputat PNL de Brașov, Gabriel Andronache. Anul 2021 este primul în care demonstranții anticomuniști de la Brașov sunt omagiați, prin lege, în România.
“Revolta braşovenilor a reprezentat o legătură între greva minerilor din Valea Jiului, din anul 1977 şi Revoluţia din decembrie 1989, adică sfârşitul regimului comunist”
Gabriel Andronache,
Deputat de Brașov
Președintele României, Klaus Iohannis, declara chiar în acest an, la ceremonia organizată în cinstea „Zilei Eroilor”, că România trebuie să-i omagieze în egală măsură pe militarii căzuți în războaie și pe luptătorii anticomuniști, cum au fost cei din anii 1987 și 1989.
“Aducem piosul omagiu eroilor care și-au sacrificat viața pe câmpurile de luptă, pentru pământul românesc, apărarea neamului, pentru libertate, dreptate și democrație”
Klaus Iohannis,
Președintele României
Pe lângă evenimentele recunocute în istorie, au fost și alte momente în care românii s-au sacrificat pentru libertate și democrație.
Brașovenii au fost primii împotriva comunismului, cu doi ani înaintea Revoluției din 1989
Deputatul Gabriel Andronache a prezentat în Parlament semnificația zilei de 15 noiembrie 1987.
În noaptea de 14 spre 15 noiembrie 1987 a început revolta muncitorilor de la Întreprinderea de Autocamioane „Steagul Roşu”. “Mizeria, frigul, foamea, lipsa energiei electrice şi reducerea salariilor reprezentau elementele care mocneau într-o acumulare din ce în ce mai explozivă”, explica deputatul Andronache. La 15 noiembrie 1987, manifestanţi care cântau „Deşteaptă-te, române!” au mers în coloană spre sediul Consiliului Judeţean al PCR. Muncitorilor li s-au alăturat şi alţi braşoveni care au scandat „Vrem banii înapoi!”, „Ajunge, nu mai vrem sa fim minţiţi!”, „Hoţii, hoţii!”, „Vrem mâncare pentru copii!”, „Vrem lumină şi căldură”, „Vrem pâine fără cartelă”. Revendicările economice s-au transformat în scandări anticomuniste: „Jos Ceauşescu!”, „Jos comunismul!”, „Jos cu epoca de aur!”, „Jos tiranul!”, „Jos dictatorul!”. Unii protestatari au distrus însemne politice.
Regimul Ceaușescu i-a denumit pe protestatarii de la Brașov „huligani”, „derbedei”, „pată pentru colectiv”. Protestul lor a fost catalogat drept o “ruşine”, o acţiune „criminală” și „duşmănoasă”. Conducerea Întreprinderii de Autocamioane a fost destituită pe motiv că n-a blocat protestul. Sute de demostranți au fost arestați și anchetați la Brașov și la București. Apoi mulți dintre ei au fost mutați forțat în alte regiuni ale României, fiind prezentați drept infractori de drept comun.
Deputatul Andronache afirma că “22 de anchetatori – torţionari nemiloşi” i-au anchetat pe protestatarii de la Brașov. “Ciudat, dar despre aceşti torţionari justiţia încă nu şi-a spus cuvântul”, a semnalat deputatul Andronache.
