Reuniunea Consiliului JAI (Justiție – Afaceri Interne), programată în perioada 8 – 9 decembrie 2022, are pe agendă, în prima dintre cele două zile, primirea în Spațiul Schengen a Croației, României și Bulgariei. Joi, putem primi avizul ca să intrăm în Schengen.
Niciunul dintre statele membre în Spațiul Schengen nu se opune primirii Croației în această organizație. Olanda ar accepta România dar are încă obiecții legate de Bulgaria. Austria are obiecții, în egală măsură, față de România și Bulgaria. Un aviz pozitiv în JAI ar necesita votul unanim al tuturor țărilor deja membre. O soluție de compromis, de ultimă oră, ar fi însă aceea ca Austria să se abțină de la votul asupra României. Într-o asemenea situație, România ar primi un aviz favorabil, cu aproape toate voturile favorabile și cu o singură abținere. În total, în privința Schengen se vor da 24 de voturi. Unul dintre ele este al Austriei.
Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, declara acum două zile, la reuniunea UE – Balcanii de Vest de la Tirana (Albania), că Austria a primit, doar în anul 2022, circa 75.000 de migranți ilegali neînregistrați și că, în bună măsură, aceștia vin pe ruta Bulgaria – România – Ungaria (Ungaria fiind deja membru Schengen). Replica oficialilor români, mergând până la președintele Iohannis, este că sub 3 la sută dintre străinii care ajung ilegal la granița Austriei „au legătură cu România”. Oficialii români susțin că imensa majoritate a călătorilor ilegali vin pe ruta Balcanilor de Vest, fiind acuzate mai ales Bulgaria, Kosovo și Serbia. Din Serbia, străinii trec apoi mai ales în Ungaria. Un număr mult mai mic trece din Serbia în România. În mod interesant, deși Croația este și ea, geografic, în Balcanii de Vest, Austria nu are obiecții legate de Croația.
JAI este unul dintre cele zece consilii subordonate Consiliului UE. Din JAI fac parte miniștrii Afacerilor Interne și Justiției din statele membre UE. În chestiuni privitoare la Schengen, în JAI se pronunță și miniștri din patru țări care nu sunt membre UE, dar sunt membre Schengen. Acestea sunt Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.
La subiectul Schengen, România va fi reprezentată, joi, de ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode. Dar indiferent de votul din Consiliul JAI, peste o săptămână este programată o reuniune a Consiliului European. Acolo, din partea României va merge președintele Iohannis. Deci în situația unui vot JAI nefavorabil, România mai are o șansă în Consiliul European. Dacă nici Consiliul European nu admite România în Schengen, România poate să „să apeleze la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, dar acest lucru ar putea fi făcut doar după un vot în cadrul JAI. Este o variantă care ar dura mai mult timp până la finalizare”, a explicat europarlamentarul Victor Negrescu.
Europarlamentarul Victor Negrescu a admis, miercuri, că o soluție de compromis poate fi emiterea unui aviz pozitiv pentru România, dar cu condiția amânării, din ianuarie 2023 până în martie 2023, a integrării efective a României în Spațiului Schengen. Pentru un asemenea aviz pozitiv, România ar putea solicita să fie analizată separat de Bulgaria.
„Austria se poate și abține de la votul în Consiliul JAI, o abținere cu cerințe suplimentare pentru România. Fără legătură între România și votul privitor la Bulgaria”
Victor Negrescu,
Europarlamentar
În negocierile despre extinderea Schengen s-au implicat, în ultimele luni, și europarlamentari din cele trei țări candidate. Din România, unul dintre cei mai activi a fost Siegfried Mureșan. Miercuri la amiază, cu mai puțin de 24 de ore înaintea Consiliului JAI, Mureșan declara că politicieni din Austria dezbat subiectul Schengen pentru a obține mai multe voturi la alegerile interne, din ianuarie 2023.
„Acei refugiați nu au venit din România, nu au legătură cu România. Ca atare, este incorectă legarea dezbaterii privind intrarea României în Schengen de o problemă politică internă din Austria. Partidul cancelarului este pe locul patru în sondaje”
Siegfried Mureșan,
Europarlamentar
Europarlamentarul Siegfried Mureșan sublinia că România a convins „Suedia și Olanda să-și întoarcă votul și să ne sprijine”, iar acum „lucrăm în continuare îndeaproape cu autoritățile din Austria”.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
