Acordul va fi semnat, cel mai probabil, pe o perioadă de un an iar banii vor putea fi accesaţi doar în situaţii de maximă urgenţă prevăzute în acord.
România va semna în luna mai un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional, au declarat surse guvernamentale citate de Mediafax. Înţelegerea ar urma să fie încheiată pe o perioadă de un an şi presupune ca FMI să pună la dispoziţia României 3,6 miliarde de euro care vor putea fi accesaţi doar în situaţii de urgenţă. Acordul este unul de tip preventiv, spre deosebire de cel încă în vigoarea, care este un acord stand-by cu retragerea banilor în rate la termene prestabilite. Statul român va plăti totuşi către FMI un comision de angajament de 0,3% pe an dacă banii nu vor fi folosiţi. Autorităţile române înclină către un acord cu Fondul doar pe un an, motivul principal fiind că în 2012 vor avea loc alegeri parlamentare. Durata exactă a acordului va fi stabilită după şedinţa board-ului FMI de astăzi, care va decide dacă va elibera României următoarea tranşă, de aproximativ 900 milioane de euro. România are în prezent un acord de finanţare externă cu FMI, UE şi alte instituţii financiare internaţionale, în sumă totală de aproximativ 20 miliarde de euro, din care a primit până acum tranşe în valoare totală de 15,2 miliarde de euro.
Decizie luată la BNR
Toţi aceşti termeni au fost discutaţi ieri în cadrul unei întâlniri între guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, preşedintele Traian Băsescu, premierul Emil Boc şi ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu. Băsescu a reitereat miercuri că România trebuie să continue relaţia cu FMI printr-un acord de tip precautionary (preventiv), pentru stabilitate financiară. Şeful statului a spus că eventuale fonduri vor fi atrase de la Uniunea Europeană, din sumele puse la dispoziţia statelor din afara zonei euro. O delegaţie a FMI va veni la Bucureşti pe 25 ianuarie pentru evaluarea acordului în derulare şi discuţii cu autorităţile române privind termenii unui nou aranjament. Noul program cu FMI va include măsuri de reformă care să asigure revenirea economiei la potenţialul său, iar printre cele mai importante acţiuni este ajustarea deficitului bugetar, astfel încât decalajul să scadă sub 3% din PIB.
