Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) va controla toate instituţiile financiare nebancare, pentru a verifica dacă legislaţia este respectată, după ce a observat că unele practică dobânzi anuale de 4000-5000%. Președintele ANPC a recunoscut însă că legea nu plafonează dobânzile, doar o viitoare directivă europeană.
„Dacă doriți un împrumut de minimum 5.000 de lei, pe doi ani, fără să justificați de ce luați banii, trebuie să veniți la noi în sucursală. Nu vă putem spune prin telefon care este dobânda. Depinde de numărul de rate, trebuie să introducem dobânda… Dacă aveți un venit de cel puțin 1.000 de lei/lună, un girant și toate actele necesare, în trei zile primiți banii“, ne răspunde reprezentanta RoCredit, instituție financiară nebancară cu sediul în Pitești.
Alte IFN sunt mult mai transparente, făcându-și reclamă pe rețelele de socializare prin care arată că dobânda practicată este de aproape 5000% pe lună. De regulă, acestea oferă împrumuturi de valoare redusă, pe termen scurt. De cele mai multe ori creditul se solicită printr-un simplu sms sau online.
„Nu există nici o limitare a dobânzilor. Aici intervenim noi. Vom analiza fiecare contract în parte pentru a descoperi dacă sunt clauze abuzive. În cazul în care descoperim așa ceva, ne adresăm instanțelor de judecată. Consumatorii trebuie să fie atenți și să înțeleagă că, dacă pot obține un credit atât de ușor și atât de repede, costurile de rambursare sunt foarte mari. Înainte de a semna, trebuie să citească cu atenție fiecare clauză din contract“, a precizat, pentru „România liberă“, Marius Dunca.
Acesta a spus că majoritatea plângerilor depuse la ANPC împotriva IFN se referă la costurile mari ale împrumuturilor – dobândă și comisioane. Dunca a reamintit de recenta directivă europeană 17, care reglementează creditele ipotecare și care va plafona dobânda anuală efectivă (DAE), toate instituțiile de credit din UE urmând să aplice aceeași formulă de calcul.
În replică, secretarul general al Asociației Societăţilor Financiare – ALB România, Adriana Ahciarliu, ne-a spus că: „ALB reprezintă doar IFN din Registrul Special IFN înregistrat la BNR, iar persistența definirii legislative sub aceeași abreviere – IFN, dar sub standarde diferite de reglementare este o sursă de comunicare deficitară din perspectiva consumatorului, de concurență neloială și induce un risc reputațional din perspectiva IFN membre ALB. Astfel, IFN din Registrul Special sunt reglementate prudențial, în timp ce cele din Registrul General și de Evidență, deși poartă același nume, nu au obligația de respectare și asumare a costurilor de prudențialitate. Membrii ALB au promovat și și-au asumat Codul de Bune Practici în Creditarea Responsabilă. Dacă astfel de dobânzi se practică, ele nu reprezintă practica IFN membre ale ALB“.
În ceea ce privește rolul Băncii Naționale, IFN sunt obligate să transmită periodic o serie de raportări. Printre informațiile care trebuie să ajungă la BNR, așa cum rezultă din prevederile Regulamentui nr. 4 din 31 iulie 2014, se numără și ratele dobânzilor practicate de aceste instituții, dar și bilanțul monetar. Din datele BNR, în România există 278 de IFN.
Cine sunt clienții IFN?
Conform informațiilor postate pe site-ul ALB, din totalul creditelor de consum, în perioada 1 ianuarie 2014- 30 iunie 2014, 86% au fost acordate de IFN-uri membre ale ALB. Astfel, cei mai mulți care au apelat anul trecut la un astfel de împrumut erau persoane cu venituri mici: 50% aveau venituri între 500 și 1.000 de lei, iar 23% între 1.000 și 1.500 de lei.
Majoritatea celor creditați sunt persoane cu vârsta de peste 55 de ani (28%), urmați de cei cu vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani (26%) și de cei între 45 și 55 de ani (21%). Cei mai mulți (75%) provin din mediul urban, mai exact din București (20%), 16% din sud-est, 15% din sudul Munteniei, iar 12% din nord-est. 52% sunt absolvenți de liceu sau școală profesională, 35% au studii superioare și doar 13% au 8 clase. Cei mai mulți clienți ai instituțiilor nonbancare sunt bărbați (53%).
