Cea mai îndatorată ţară europeană a ajuns în pragul încetării de plăţi.
„Trebuie ca Europa şi zona euro, într-un efort comun, să prevină extinderea crizei în economia europeană şi mondială”, a spus ieri premierul grec, Georges Papandreou, după furtuna financiară care a trimis Grecia direct pe primul loc în topul ţărilor cu cel mai mare risc de faliment, peste Venezuela şi Argentina. Costul asigurării creditelor de stat (CDS) a urcat la 9% şi nimeni nu vrea să cumpere datorii greceşti pentru o dobândă mai mică de 18%, după ce Standard&Poor’s a redus calificativul ţării cu trei trepte, până la nivelul „junk”, adică sub pragul la care un guvern este considerat bun-platnic.
Isărescu: „E mai mult panică”
Bursa din Atena a căzut cu 6%, în principal ca urmare a acţiunilor bancare, care au pierdut în medie 10%. De asemenea, euro s-a depreciat până la 1,31 dolari. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spune că România nu este foarte afectată, dar că panica ar putea ridica dobânzile. „Există suficientă lichiditate, dar în momentele în care se cultivă o anumită panică, bineînţeles că pieţele sunt sensibile şi reacţionează. Părerea mea este că pieţele financiare româneşti s-au maturizat, dar sunt încă sensibile la zvonuri şi puncte de vedere exagerate”, a spus Isărescu.
UE promite ajutor
Preşedintele Uniunii Europene (UE), Herman Van Rompuy, a convocat pentru luna mai un summit al liderilor de state şi de guverne din zona euro pentru activarea ajutorului convenit pentru Grecia, transmite AFP. Van Rompuy a solicitat organizarea unui summit al şefilor de state şi de guverne din zona euro „în jurul datei de 10 mai”. Statele europene, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană sunt hotărâte să garanteze stabilitatea zonei euro, a spus şi preşedintele CE, Jose Manuel Barroso. Pachetul promis de UE este de 30 miliarde euro, la care se adaugă 15 miliarde de la FMI, instituţie care a promis că ar putea adăuga încă 10 miliarde.
Germania, principalul perdant
În schimb, Germania este încă reticentă faţă de cota de contribuţie care îi revine. Grecia nu îi va înapoia vreodată ajutorul financiar stabilit prin mecanismul european, a declarat preşedintele institutului de cercetare economică Ifo, Hans-Werner Sinn. El a cerut guvernului să nu se lase intimidat de alte state. „Noi avem cea mai mare contribuţie. Trebuie să asigurăm 27% din ajutorul total, cu toate că băncile germane nu sunt cele mai afectate. Băncile franceze deţin obligaţiuni elene de 51 miliarde euro, băncile germane deţin titluri de 31 miliarde euro. Franţa va plăti 5,5 miliarde euro, în timp ce Germania va da 8,4 miliarde euro”, a adăugat Ifo.
Următorul pas, Portugalia
Analiştii se tem că escaladarea situaţiei din Grecia ar putea duce la o situaţie similară în Portugalia, un alt membru foarte îndatorat al zonei euro, pentru care S&P a redus marţi ratingul cu două trepte. Oficialii portughezi au decis să colaboreze pentru consolidarea economiei ţării, a anunţat premierul Socrates, precizând că măsurile unui plan de austeritate vor fi devansate în 2010, spune AFP.
