Noul acord pe care România îl va încheia cu FMI va avea „cu siguranţă” o valoare mai redusã decât împrumutul actual, iar banii vor fi luaţi doar dacă vor apărea probleme neprevăzute, a declarat, la Washington, pentru Mediafax, şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks.
„Nu văd un motiv pentru a avea un program la fel de mare precum cel actual, pentru că nevoia nu mai este aceeaşi. În cazul împrumutului actual a fost o situaţie de criză, unde exista o mare nevoie de finanţare. Va fi cu siguranţă o valoare mai mică, dar va trebui să discutăm cu autorităţile suma exactă”, a spus Franks.
România are în derulare un acord cu FMI, UE şi Banca Mondială în valoare de 20 de miliarde de euro, din care 13 miliarde de euro provin de la FMI.
Potrivit reprezentantului FMI, continuarea acordului stand-by încheiat anul trecut va fi, cel mai probabil, de tip precautionary, ceea ce înseamnă că FMI va elibera la fiecare evaluare o anumită sumă de bani, care nu va mai intra în contul BNR sau la bugetul de stat, ca până acum. Banii vor rămâne la Washington şi vor fi disponibili pentru situaţii neprevăzute, cum ar fi cazul apariţiei unei crize regionale care ar pune presiune pe curs.
„Gândiţi-vă la el ca la o poliţă de asigurare. Cumperi o asigurare pentru maşina personală şi singura dată când o vei folosi este când vei suferi un accident. Dar tu speri că nu vei avea un accident, speri că vei face o treabă bună conducând maşina şi că nu vei avea probleme. Cu toate acestea, uneori, se poate întâmpla să ai un accident fără să fie vina ta. Acesta este motivul pentru care este necesar un aranjament de tipul precautionary cu Fondul”, a explicat Franks.
Acordul de tip precautionary presupune că statul poate accesa în cazul apariţiei unor probleme neprevăzute toate tranşele din împrumut aprobate în urma evaluărilor efectuate până la acea dată.
„Dacă se încheie un aranjament de tipul precautionary stand-by, de fiecare dată când se face o evaluare şi board-ul decide că banii vor fi disponibili, statul nu ia banii şi îi duce la Bucureşti la rezerva băncii centrale, ci îi lasă la Washington. Dacă ulterior vor exista probleme, atunci suma reprezentând tranşele aprobate până la acel punct vor putea fi acordate. De obicei, dacă închei un program de tip precautionary, nu ai nevoie de bani şi nu îi vei folosi”, a continuat Franks.
În cazul unui aranjament de tipul flexible credit line (linie de credit flexibilă), variantă vehiculată anterior, statului îi este permis să atragă în orice moment toată suma negociată în program dacă apare o situaţie neprevăzută.
„Există cerinţe foarte stricte pentru a te califica pentru acest tip de aranjament (linie de credit flexibilă – n.r.). Cel mai probabil scenariu este să continuăm actualul program cu unul de tipul precautionary stand-by arrangement, dar urmează să avem această discuţie cu autorităţile române”, a adăugat Franks.
Dacă România va trage fonduri în cadrul noului aranjament, Franks nu a respins ipoteza ca o parte din sumă să fie virată către bugetul de stat, aşa cum s-a întâmplat şi în trecut.
Şeful misiunii FMI a menţionat că un nou program va include măsuri de reformă care să asigure revenirea econoniei la potenţialul său, iar printre cele mai importante acţiuni este ajustarea deficitului bugetar, astfel încât decalajul să se reducă la sub 3% din PIB.
Asigurarea stabilităţii sistemului financiar va fi o altă componentă prioritară în cadrul programului. Pe partea structurală, vor fi vizate domenii cheie unde reforma încă nu a fost încheiată, respectiv companiile de stat şi eficienţa cheltuielilor publice.
Nu în ultimul rând, într-un nou program, FMI va dori să se asigure că toate obstacolele birocratice împotriva atragerii fondurilor europene vor fi depăşite, iar statul va avea suficienţi bani pentru a asigura partea de finanţare necesară pentru atragerea fondurilor europene.
Premierul Emil Boc a declarat, în septembrie, la New York, că discuţiile dintre autorităţile române şi oficialii FMI privind încheierea unui nou acord vor începe în luna octombrie, când o delegaţie a Fondului se va afla la Bucureşti, urmând să fie stabilită şi forma acestui acord.
Anterior, preşedintele Traian Băsescu a declarat că România va semna în 2011 un nou acord cu FMI, precizând că, deşi statul român vrea, nimeni nu îl împrumută acum pe termen lung, din cauza deficitelor structurale.
