Traficul aerian a fost reluat ieri pe majoritatea aeroporturilor europene, însă mii de zboruri continuau să fie întârziate pe întreg Globul. Între timp, pieţele de produse ultraperisabile, dar şi forţele NATO din Afganistan au început să resimtă efectele blocadei aeriene.
Ieri după-amiază, cvasitotalitatea aerodromurilor din Europa operau normal, însă numeroase zboruri aşteptau încă pe aeroporturi din întreaga lume pentru a putea ateriza sau efectua tranzitul în Europa. Vulcanul Eyjafjallajokul şi-a redus cu 80% emisiile de cenuşă, conform seismologilor islandezi, citaţi de AFP, iar densitatea scăzută a celui de-al doilea nor eliberat în atmosferă la începutul săptămânii a permis revenirea treptată la normal. Conform organizaţiei europene pentru navigaţie aeriană, Eurocontrol, ieri, trei sferturi din traficul aerian de deasupra Europei – circa 22.000 de zboruri – au decurs normal. În România, al doilea nor de cenuşă a traversat ieri întreg teritoriul ţării, însă nu a mai creat restricţii pentru traficul aerian. Premierul Emil Boc a spus ieri, la finalul şedinţei de guvern, că „în România nu există nici un fel de problemă” şi că se pot face „decolări şi aterizări fără restricţii, din perspectiva Ministerului Transporturilor”. Cu toate acestea, la fel ca în întreaga lume, şi la Bucureşti pasageri blocaţi în tranzit sau cei cu bilete la curse anulate aşteptau încă să-şi continue călătoriile.
Blocajul aerian a jenat chiar şi operaţiunile NATO: potrivit unui ofiţer occidental detaşat la Kabul, 5.400 de soldaţi americani şi 1.100 din alte state ale Alianţei nu au putut ajunge la timp în Afganistan din cauza norului de cenuşă vulcanică. În plan economic, activităţile firmelor de curierat aerian, dar şi ale altor companii dependente de importuri au avut de suferit ca urmare a închiderii spaţiului aerian în majoritatea ţărilor din Europa. DHL a estimat întârzieri de 24-72 ore ale timpului de tranzit pentru expedierile care se deplasează pe teritoriul Europei şi de 3-5 zile pentru expedierile spre şi dinspre Europa şi restul lumii. TNT, lider european în distribuţia prin curierat expres, a procedat la recrutarea transportului aerian, pe reţeaua rutieră. „Având o reţea densă, cu foarte multe puncte de interconexiune, timpii de tranzit nu depăşesc 24-48 de ore şi li se asigură asistenţă permanentă clienţilor care sunt contactaţi şi informaţi în legătură cu traseul transportului”, a declarat pentru RL Monica Aniţă, marketing manager la TNT.
Florarii, cei mai afectaţi
Închiderea spaţiului aerian european le-a creat probleme şi comercianţilor care lucrează cu produse perisabile, cum ar fi, de pildă, importatorii de flori din Olanda. Atât la New York, cât şi în Australia sau în Europa, florile comercializate sunt tranzacţionate pe bursele olandeze, centrul nodal al comerţului. Producătorii din Kenya, Israel şi India au început să resimtă încă de la sfârşitul săptămânii efectele blocadei aeriene de deasupra Europei. Adrian Bratu, administratorul Florăriei Olandeze din Bucureşti, s-a confruntat cu mici probleme pentru că transportul săptămânal de flori care sosea luni de la Amsterdam nu a mai ajuns. Drept urmare, „a fost redus stocul din magazin, iar acest lucru s-a resimţit în vitrine, care au fost mai goale decât de obicei, dar prioritari au fost clienţii cu contract”.
Criză de delicatese europene
Şi piaţa alimentelor proaspete de import a început să fie afectată de interdicţiile de zbor. În România, lanţul de magazine Carrefour nu a avut probleme cu livrările, conform directorului de marketing Andrea Mihai, însă în restul lumii alimentele proaspete, şi mai ales delicatesele produse în Europa, precum fructele de mare, somonul norvegian şi brânzeturile fine au început să dispară din rafturile supermarketurilor. La fel şi fructele şi legumele ale căror stocuri trebuiau reîmprospătate în această perioadă, în baza contractelor încheiate pe bursele europene de produse proaspete.
