După ce în perioada de criză au fost desființate mii de firme, crearea a 23.000 de locuri de muncă este o misiune aproape imposibilă.
Deși la nivel național există date certe care demonstrează creșterea economică, în economia gălățeană nu sunt semne de ieșire din criză. În timp ce specialiștii de la Comisia Națională de Prognoză (CNP) estimează ușoare creșteri a tuturor indicatorilor, în realitate, la Galați, majoritatea acestor indicatori sunt în scădere.
Studiile CNP sunt realizate pe baza tendinţelor din economia naţională şi cea mondială, dar și pe indicatori precum produsul intern brut şi componentele sale, indicele preţurilor de consum şi deflatorul produsului intern brut, şomajul şi ocuparea forţei de muncă. Mediul economic local nu se pliază tendințelor generale din cauză că la Galați în perioada de criză, dar în special în 2010, au fost desființate mii de firme, iar în perioada de după criză nu au fost înființate altele.
În aceste condiții, principalele „motoare” ale economiei locale rămân cele două mari companii industriale, Combinatul ArcelorMittal și Șantierul Naval Damen, dar și activitățile din navigație și exploatare portuară și agricultură, care asigură menținerea PIB-ului județului în ușoară creștere. De fapt acesta este singurul indicator la care economia gălățeană înregistează ușoare creșteri, în conformitate cu prognozele CNP din iunie 2012 și decembrie 2014. În iunie 2012, CNP estima că la 31.12.2012 PIB-ul va fi 11,35 miliarde și a fost puțin mai mare, de 11,48 miliarde. În aceeași prognoză se estima că în 2013 PIB-ul județului va fi de 12,12 miliarde și cifra reală a fost de 12,28 miliarde.
Scăderi de la an la an
La alți indicatori prognozele specialiștilor sunt infirmate de evoluțiile reale.
În prognoza realizată în iunie 2012, la indicatorul „populația civilă ocupată”, specialiștii menționau cifrele din anii anteriori, 202.400 de persoane în 2008 și 190.600 în 2009, cu scăderea înregistrată în 2010, la 179.400 și ușoara revenire la 182.400 de persoane în 2011, estimând că numărul gălățenilor care au o ocupație la 31 decembrie 2012 urma să fie de 182.500 de persoane. Erau prognozate creșteri la 182.800 de persoane în 2013, 183.400 în 2014 și 184.100 în 2015.
În prognoza realizată în decembrie 2014, pentru perioada 2015 – 2017, sunt publicate cifrele „realizate” pentru anii 2012 și 2013 și constatăm diferențele față de prognoza din 2012. Dacă în prognoză se estima că la 31 decembrie 2012 urmau să aibă o ocupație 182.000 de gălățeni, în realitate numărul acestora a fost de numai 178.000. Pentru 2013 specialiștii mizau pe un număr de 182.200 de gălățeni cu o ocupație, dar în realitate numărul acestora a fost de numai 177.700. Precum se observă, în timp ce specialiștii CNP estimează ușoare creșteri de la an la an, în realitate numărul gălățenilor care au o ocupație este în scădere de la an la an. Din cei 536.167 de locuitori din județul Galați, numai 180.000 au o ocupație, restul de 350.000, ce reprezintă 65% din populația județului, trăind din ajutoare sociale, pensii, agricultura de subzistență sau munca la negru. Cam aceeași concluzie rezultă și la analizarea evoluției la un alt indicator, „numărul mediu de salariați”.
În 2008, în județul Galați erau 128.300 de salariați, în 2009 numărul acestora a crescut la 118.000, după care în 2010 și 2011 numărul de salariați a scăzut la 105.000, cu 23.000 mai puține decât în 2008. În iunie 2012, specialiștii Comisiei de Prognoză estimau creșteri de aproximativ 1.000 de salariați/an în următorii patru ani: 106.100 (2012); 107.000 (2013); 108.000 (2014) și 109.100 (2015). Numai că în 2012 au fost în realitate cu 4.000 mai puțin (102.100), iar în 2013 cu 5.000 mai puțin (102.000). Creșterea economică ar depinde de crearea celor 23.000 de locuri de muncă desființate în perioada 2008-2011.
În timp ce specialiștii CNP estimează ușoare creșteri de la an la an, în realitate numărul gălățenilor care au o ocupație este în scădere de la an la an.
Rata șomajului, întotdeauna peste estimări
La prognoza din iunie 2012, la indicatorul „rata șomajului la sfârșitul anului” erau publicate cifrele din anii anteriori, 6,6% (2008), 11,1% (2009), 10,4% (2010) și 7,6% (2011), fiind estimată la 31.12.2012 o rată a șomajului de 7,4% și o scădere la 7,0% în 2013, urmate de alte scăderi la 6,8% în 2014 și 6,6% în 2015. Estimările CNP au fost date peste cap de evoluțiile reale. În 2012, rata șomajului a fost de 8,9%, cu 1,3% mai mare decât estimarea, iar în 2013 rata șomajului era de 9,2%, cu 2,2% mai mare decât estimarea specialiștilor.
