Cinci firme specializate în marcaje şi semnalizări rutiere, anume Marcaplast SA, Loial Impex SRL, Vesta Investment SRL, Dumava Semnalizare SRL şi Kisan Marcaje SRL, au trimis zilele trecute premierului Victor Ponta o scrisoare în care acuză Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) de complicitate în licitaţiile destinate realizării marcajelor de pe drumurile publice. Consecinţa ar fi faptul că, de 15 ani, o singură societate, Plastidrum, realizează aceste operaţiuni pe cei 15.000 de kilometri de şosele naţionale. Anterior, firmele semnatare au trimis o scrisoare cu un conţinut similar şi ministrului Transporturilor, Ovidiu Silaghi, dar fără a primi un răspuns. La ora închiderii ediţiei şi la o săptămână de la trimiterea scrisorii nu primiseră răspuns nici de la premier.
Ce acuză „cei cinci”
În documentul transmis premierului, se arată că, fără a avea o justificare tehnică şi economică, CNADNR impune prin caietele de sarcini realizarea unui anumit tip de marcaj şi cere participanţilor la licitaţii dovezi de execuţie a unor contracte substanţiale pentru astfel de lucrări, condiţii ce pot fi îndeplinite doar de către compania Plastidrum sau de către subcontractori ai acesteia.
Marcajul în cauză se numeşte „în strat subţire”, se poate aplica la rece, are o grosime de doar 0,4-0,6 milimetri şi costă de cinci ori mai puţin decât cel „în strat gros”. Acesta se aplică la cald şi este folosit majoritar în UE. Marcajul ieftin, în strat subţire, are durabilitate de 5 ori mai mică decât cea a celui aplicat la cald. Deşi vopseaua în strat subţire este recomandată doar marcării temporare (în UE ea reprezentând doar 5% din total – spun nemulţumiţii) la licitaţiile ce au loc cu începere din 1996, CNADNR cere participanţilor să dovedească nu atât faptul că au aşternut o cantitate totală de marcaje rutiere, ci că au realizat marcaje în volum uriaş cu acest tip de vopsea, cu mult peste necesarul de pe drumurile naţionale. Legea impune realizarea a două marcaje rezonatoare spre marginile şoselei (cu rol de atenţionare a şoferilor în caz de depăşire a marcajelor), ce pot fi realizate doar cu vopsea groasă. Doar linia mediană şi aceea de cele mai multe ori întreruptă, poate fi făcută cu vopsea subţire. De aceea proporţia normală ar fi de 75% în favoarea marcajului gros.
Afacerile cu marcaje, cercetate şi de Concurenţă
Până în prezent, marcajele subţiri au fost făcute doar de către Plastidrum şi eventualii asociaţi/subcontractori, cum ar fi firma Kokkinakis, Heoscont şi Anduna. La licitaţii anterioare primele două au fost descalificate, însă tot ele au făcut lucrările după ce Plastidrum le-a cesionat contractele (aspect cercetat în prezent de către Consiliul Concurenţei), iar ultima a avut calitate de subcontractor Plastidrum.
Directorii CNADNR pe ştatele de plată Plastidrum
Firma Plastidrum a fost înfinţată în 1996, iniţial cu un acţionariat de 60% Plastiroute Franţa (deţinută la rândul ei de Geveko Suedia) şi 40% CNADNR. Ulterior, compania de stat a rămas cu doar 10% din acţiuni. Mai mulţi directori ai CNADNR şi din Ministerul Transporturilor (MT) sunt membri ai Consiliului de Administraţie Plastidrum, fapt pentru care, pe lângă salariul de la stat, încasează bani de la firma privată. Dana Galben, director pentru infrastructură în Ministerul Transporturilor a încasat anul trecut aproximativ 34.000 lei, în condiţiile în care salariul ei de la stat era de 38.000 lei. Ionuţ Maşala, director economic al companiei a primit şi el 40.632 lei.
Plastidrum se retrage în umbră
Plastiroute este condusă de Marian Măgureanu, fiul fostului şef al SRI Virgil Măgureanu. Ca urmare a prezenţei CNADNR în acţionariat, Plastidrum nu va mai participa la licitaţie. Absenţa a fost confirmată pentru România liberă de către Mircea Pop, director general CNADNR.
Surse din cadrul firmelor de marcaje afirmă că se pregăteşte intrarea în scenă a Romprest, firmă care până în prezent s-a ocupat doar de servicii de ecologizare. Chiar dacă aceasta nu are experienţă, ea urmează să primească susţinerea (în sensul OUG 34 – a achiziţiilor publice) fie a Plastidrum, fie a subcontractorilor acesteia, fie se va asocia cu aceştia. Romprest este deţinută de Florian Walter (fost Buşcă). El este naşul copiilor lui Marian Măgureanu de la Plastidrum dar şi unul dintre finii lui Miron Mitrea şi partener de afaceri al fostului director CFR, Mihai Necolaiciuc, potrivit relatărilor din presă.
Dana Galben: Nu s-a încheiat niciun contract în mandatul meu
Dana Galben, director de infrastructură al Ministerului Transporturilor, afirmă că nu mai face parte din CA Plastidrum şi că a avut această calitate timp de aproximativ un an, în 2011. Intrebată cât de etic este ca firma de stat să atribuire contracte unei firme private de la care atât ea, cât şi alţi angajaţi cu funcţii de conducere plătiţi de la buget primeau indemnizaţii, Dana Galben spune că în anul în care a fost în conducerea Plastidrum, această companie nu a primit niciun contract de la CNADNR. În anul în cauză doar s-au derulat contractele curente avute cu Plastidrum. Intr-adevăr, fiind vorba de contracte cadru multianuale acestea se acordă o dată la cinci ani, excepţie fiind următoarea licitaţie, la care contractul se va da doar pe doi ani. Ionuţ Maşala, actualul director economic al CNADNR şi el beneficiar al indemnizaţiilor acordate de Plastidrum nu a putut fi contactat telefonic.
Florian Walter, Romprest: nu mă interesează marcajele
Florian Walter, patronul Romprest declară că nu e interesat în niciun fel de această licitaţie. „Singurele lucrări pe care le efectuăm de marcaje sunt cele de la aeroportul Otopeni unde avem o singură maşină. Nu mă interesează să particip”, spune el. Walter întreabă cine organizează licitaţie şi când îl informăm că e vorba de CNADNR afirmă: „In niciun caz nu vreau să bag banii acum şi să îi iau peste doi ani. Nu mă bag în aşa ceva”, spune el. Omul de afaceri respinge şi ideea că ar putea beneficia de susţinerea Plastidrum sau că s-ar putea asocia cu foştii parteneri ai acesteia.
CNADNR: Reparăm prea mult ca să folosim marcaje groase
Directorul general al CNADNR, Mircea Pop, susţine că firma de stat ar fi prea săracă pentru a folosi marcajele mai scumpe şi mai durabile. El explică preferinţa sa pentru marcajele subţiri prin argumentul că, dacă s-ar folosi cele groase, s-ar pierde mai mulţi bani când acestea sunt îndepărtate cu ocazia reparaţiilor, decât atunci când se folosesc cele subţiri. Imaginea lăsată astfel de Mircea Pop este cea a unei reţele de drumuri aflată în reparaţie integral şi tot timpul.
SEMNE DE ÎNTREBARE: Anunţ cu dedicaţie?
Potrivit anunţului de participare publicat ieri pe sistemul public electronic, CNADNR cere doritorilor de intrare în licitaţie să demonstreze nu că ar fi aşternut o cantitate totală de marcaje, cum ar fi normal, ci una minimă în strat subţire şi o alta, tot minimă în strat gros. În cazul Direcţiei Bucureşti, lucrările în strat subţire în ultimii cinci ani trebuie să fie în valoare de cel puţin 2,7 milioane lei, adică aproximativ 717 kilometri de şosea cu două benzi pe sens (adică o treime din totalul reţelei regionalei). Cele în strat gros ar fi doar 485 kilometri, ambele reprezentând împreună jumătate din întreaga reţea.
Plastidrum vrea să câştige licitaţia de marcaje
Intr-un răspuns al Plastidrum trimis redacţiei după apariţia articolului în paginile ziarului nostru, Michel
Raymond Golay, administrator Plastidrum afirmă: „SC Plastidrum SRL va participa la orice licitaţie pentru marcaje rutiere organizată de către CNADNR, având în vedere dotarea tehnică şi experienţa acumulată de peste 15 ani de activitate în România, obiectul principal de activitate al societăţii fiind execuţia marcajelor rutiere”.
Conducerea companiei mai afirmă că nu are niciun fel de înţelegere cu Romprest in privinţa cumpărării de acţiuni Plastidrum de către Romprest.
