» Privite in euro, preturile imobiliarelor romanesti s-au corectat semnificativ de la inceputul anului 2008 (peste 40% pentru un apartament de doua camere in Bucuresti).
» Exprimata in aur, corectia romaneasca este mult mai abrupta. Considerand acelasi reper pentru Statele Unite, s-a ajuns in acest moment la valorile din 1988!
O vreme, preturile imobilelor s-au exprimat dupa Revolutie in dolari. Apoi, s-a trecut repede la euro, ajustare care n-a mai tinut seama de diferenta de curs, pentru ca, nu-i asa?!, eram la inceputul unui boom imobiliar. De ce am raporta pretul caselor la aur? Este un exercitiu care tine cont ca in aceste momente bancile centrale sunt intr-un amplu proces de tiparire de bani, care risca sa dinamiteze increderea in banul de hartie. De ce nu suntem patrioti si nu ne raportam la valorile in lei? Ganditi-va ca, din 1990 incoace, salariul mediu a crecut in Romania de la 3.380 lei la aproape 14 milioane lei vechi, adica de 4.140 de ori (sau de 414000%, daca va plac procentele).
Si acum, calculele. In ianuarie 2005, gramul de aur era 40 de lei, cursul leu/euro – 3,8 lei –, iar un apartament de doua camere costa, in Bucuresti, 31.000 euro, potrivit blogului Index Imobiliar. Asta inseamna ca se plateau cam 2,9 kg de aur pe o casa. In 2009, avem (la zi) un curs de 4,2 lei/euro, un gram de aur cotat la 91 lei si un apartament de doua camere cu valoare medie de 65.000 euro. Adica… tot 2,9 kg de aur pe un apartament (care e mai obosit, intre timp).
Cum arata bula speculativa romaneasca pe varf? La un curs scazut artificial (3,6 lei in februarie 2008), apartamentele de doua camere din Bucuresti erau cotate la aproape 120.000 euro, iar gramul de aur facea 73 lei. Adica, 5,6 kg aur per apartament.
Sigur, am putea reface calculele pornind de la cupru, barilul de petrol etc. Ideea este sa avem insa un activ la indemana, relativ usor de stocat, iar aurul poate indeplini aceasta conditie. Multi dintre noi isi tin economiile in banca doar de teama ca acestea sa nu se devalorizeze din cauza inflatiei, dobanda bancara acoperind acest dezavantaj (nu intotdeauna, daca va amintiti cum au decurs lucrurile in anii ’90 in Romania). Daca am avea insa o parte din economii plasata si in altceva decat bani de hartie, riscul inflatiei ar fi acoperit.
Sa ne gandim ca, in China, cetatenii au fost sfatuiti recent sa investeasca in aur, iar bancile de acolo le ofera aur celor care vor sa cumpere (in Romania, doar BCR, prin departamentul sau de Private banking, o face, cum a rezultat dintr-o ancheta-fulger pe care am efectuat-o pe la banci, dar sumele investite trebuie sa fie de minimum 150.000 euro).
Imobiliarele din SUA, inapoi in 1988
Indicele Case-Schiller, care masoara in SUA evolutia pretului unei locuinte medii ajustat la inflatie, a atins pe varful bulei imobiliare (in 2006) valoarea de 225 puncte (indicelui i s-a atribuit, in 1890, data de la care incepe seria statistica istorica, valoarea teoretica de 100, iar in 1996 avea doar… 90 de puncte; cresterea abrupta a preturilor, care incepe din acel moment in Statele Unite pe fondul dobanzilor reduse, dubleaza preturile in mai putin de zece ani, fara contributia inflatiei). In acest moment, indicele s-a corectat pana la 153 de puncte, cunoscand o foarte usoara revenire in ultimele trei luni, ca urmare a programelor fiscale demarate de autoritati (echivalentul "Primei Case"). Raportat la valoarea in dolari, preturile sunt, in acest moment, la nivelul din 2003. Daca insa ne raportam la aur, preturile au revenit pe palierul din 1988 (160,5 uncii aur pentru o locuinta, fata de valoarea maxima de 490,5 uncii, atinsa in 2005).
