6.3 C
București
joi, 14 noiembrie 2024
AcasăInvestigații România Liberă“Dolarul nu mai e un plasament sigur, e vremea pieţelor emergente”

“Dolarul nu mai e un plasament sigur, e vremea pieţelor emergente”

Politicienii americani se zbat să ajungă la o înţelegere pentru ridicarea plafonului datoriei publice. Banii se termină pe 2 august.

Dolarul şi titlurile Trezoreriei SUA au fost plasamente sigure în perioada crizei financiare globale, însă nu mai pot fi considerate astfel, din cauza impasului poltic privind îndatorarea, a declarat preşedintele executiv al Templeton Emerging Markets Group, Mark Mobius, citat de CNBC. Fondul de investiţii condus de Mobius aparţine de Franklin Templeton, care administrează în România Fondul Proprietatea. Mark Mobius, în vârstă de 74 de ani, are peste 40 de ani de experienţă pe pieţele emergente şi controlează active în valoare de 50 de miliarde de dolari.

“Criza datoriilor din Statele Unite şi Europa de Vest pune pieţele emergente într-o poziţie foarte solidă, deoarece datoria acestora raportată la PIB este mult mai mică, iar rezervele valutare mai mari”, a spus Mobius. În schimb, pieţele emergente sunt acum mai sigure, spune investitorul. Preşedintele Templeton consideră că are loc o tranziţie către pieţe emergente şi este încrezător în perspectivele materiilor prime şi aurului. “Materiile prime sunt o parte foarte importantă a portofoliului nostru, deoarece condsiderăm că preţurile acestora îşi vor continua trendurile de creştere”, a declarat el.

“Aproape de un acord”

Negocierile dintre politicienii de la Washhington în privinţa reducerii deficitului bugetar sunt „foarte aproape” de un acord de 3.000 de miliarde de dolari pentru creşterea plafonului de îndatorare, a declarat, duminică, liderul republicanilor din Senat, Mitch McConnell. McConnell a declarat că speră să fie încheiat curând un acord, care nu va majora taxele şi va conduce în timp la reduceri mai ample ale deficitului bugetar, transmite Reuters. Oficialul a adăugat că se aşteaptă ca o înţelgere pe care ar putea să o recomande congresmenilor republicani să obţină un “procentaj semnificativ” din voturile acestora.

Statele Unite trebuie să crească până marţi plafonul de îndatotrare de 14.300 de miliarde de dolari, pentru ca statul să nu intre în încetare de plăţi. Mai multe propuneri de ajustare bugetar-fiscală au fost respinse săptămâna trecută, fie în Senat fie în Camera Reprezentanţilor.

Buget al groazei în august

Statele Unite vor avea, în perioada 3 august-31 august, cheltuieli de 307 miliarde de dolari, la venituri estimate de doar 172 miliarde de dolari, riscând ca Trezoreria să nu mai poată împrumuta bani, de miercuri, decât pentru rostogolirea obligaţiunilor. Cheltuielile nu includ maturităţi de aproape 500 de miliarde de dolari la obligaţiuni, iar statul nu va mai putea împrumuta decât în limita valorii datoriei care ajunge la scadenţă.

Cu prag, fără prag, datoria rămâne

Statele Unite au reuşit o singură dată în istorie să ajungă la zero datorii, la sfârşitul mandatului de şase ani al preşedintelui Andrew Jackson (1829-1835), înaintea Războiului Civil, notează într-o opinie pentru Reuters jurnalistul independent Chadwick Matlin. Chiar şi cele mai austere propuneri ar lăsa Statelor Unite datorii de 5.000 de miliarde de dolari, iar planul cu cele mai mari şanse de a fi aprobat presupune scădere pasivelor la peste 10.000 de miliarde de dolari.

Cât a pierdut Bursa

Lipsa de acţiune a politicienilor de la Washington în privinţa plafonului de îndatorare a costat investitorii pe bursă 700 de miliarde de dolari în această săptămână, potrivit companiei de servicii financiare Wilshire, care urmăreşte fiecare acţiune tranzacţionată activ în SUA. Indicele a scăzut cu 4,2% săptămâna trecută. Indicele Dow a scăzut tot cu 4,2%, iar S&P cu 3,9%. Aceasta a fost cea mai slabă săptămână pentru investitori dintr-o perioadă de peste un an.

Dobânzi mai mari pentru China

China, cel mai mare investitor străin în obligaţiuni emise de SUA, este nevoită să investească în titluri ale Trezoreriei pentru a nu pune în pericol actualele plasamente, însă o creştere a randamentelor plătite de statul american ar însemna mai mulţi bani daţi Chinei sub formă de dobânzi, potivit unui studiu al Capital Economics, citat de CNBC. China nu poate vinde pur şi simplu titlurile deţinute, pentru că asta ar provoca deprecierea protofoliului deţinut.

Citeşte şi România, în topul economiilor vulnerabile la “contagiunea” zonei euro

Lucian Davidescu
Lucian Davidescu
Lucian Davidescu, sef departament
Cele mai citite

Românii își schimbă obiceiurile culturale: preferă festivalurile și obiectivele turistice, arată noul barometru de consum

Cel mai recent Barometru de Consum Cultural relevă o schimbare semnificativă în obiceiurile culturale ale românilor în 2023, aceștia preferând experiențele culturale în aer...

Record de produse contrafăcute, confiscate de oficialii vamali europeni

China rămâne principalul furnizor de produse contrafăcute Oficialii vamali europeni au confiscat un număr de record de produse contrafăcute în 2023, potrivit unui raport recent...

Accizele la băuturi alcoolice vor crește treptat în următorii doi ani, conform unui proiect al Ministerului Finanțelor

Ministerul Finanțelor a publicat joi un proiect care propune majorarea accizelor pentru băuturi spirtoase, vinuri spumoase și alte tipuri de băuturi alcoolice cu 4,4%...
Ultima oră
Pe aceeași temă