Guvernele care vor veni la putere cu începere de la finele anului viitor vor avea de plată în perioada 2013-2020 nu mai puţin de 20 miliarde lei, adică 4,76 miliarde euro (sumă ce include dobânzi de aproximativ 1,5 miliarde de euro). Aflat la fundul sacului, fără banii necesari demarării unor proiecte cu adevărat importante, cum ar fi Autostrada Transilvania, Sibiu-Piteşti, centrala de la Târniţa-Lăpuşeşti etc. Guvernul va demara un vast program de modernizare a drumurilor secundare din România, argumentând că aceasta va aduce creştere economică. Starea acestora, dar şi a satului românesc ar fi „impedimente în calea dezvoltării economice”, după cum precizează ordonanţa prin care a fost aprobat în noiembrie 2010 Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI).
Cum funcţionează PNDI?
Potrivit ordonanţei, mai multe ministere însărcinate cu derularea celor şase proiecte vor avea libertatea de a acorda contracte în perioada 2011-2013 în valoare de 20 miliarde de lei. Pentru 10.000 de km de drumuri judeţene şi comunale, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului primeşte 8,6 miliarde lei, pentru modernizarea satelor (în ordonanţă nu se preciează cum se va face aceasta) – 5,59 miliarde lei, pentru reţele de canalizare şi epurare s-au alocaţi 1,93 miliarde lei. Alimentarea cu apă a satelor are la dispoziţie 1,07 miliarde lei, pentru investiţii în infrastructua de mediu sunt alocate 1,3 miliarde lei, iar pentru lucrări hidrotehnice de apărare împotriva inundaţiilor – 2,4 miliarde lei. În perioada 2011-2013 firmele care vor câştiga contractele vor asigura şi finanţarea lucrărilor, din resurse proprii sau credite bancare luate cu garanţia statului. Returnarea banilor va fi făcută de la buget în perioada 2013-2020. Cheltuielile cu plata firmelor care au câştigat contracte vor pune atunci presiune pe bugetul statului, de unde vor trebui făcute anual plăţi de aproximativ 600 milioane euro.
Firmele jupoaie la dobândă statul
Costurile suplimentare efectuării lucrărilor pot atinge 35% din valoarea propriu-zisă a acestora. Acest nivel este declarat ca maximum acceptabil de către Ministerul Dezvoltării Regionale, care a scos recent la licitaţie 231 kilometri de drumuri comunale şi judeţene din Suceava şi alţi 116 kilometri în Botoşani. Acest nivel al cheltuielilor financiare aplicat la întregul PNDI arată că în perioada 2012-2020 se vor plăti numai dobânzi şi comisioane în valoare de 7 miliarde lei, adică peste 1,5 miliarde euro.
Cheltuielile cu dobânzile percepute de constructori în ofertele lor, care pot ajunge la 35%, sunt însă un profit mascat al acestora. La licitaţia menţionată din judeţele Suceava şi Botoşani constructorilor nu li s-au cerut acte din care să rezulte exact cheltuielile lor cu dobânzile, ci doar nivelul total al acestora şi prezentarea acordurilor bancare privitoare la finanţare (nu şi la costurile acesteia). Ca urmare constructorii afirmă, în oferta lor, că aceste cheltuieli sunt la nivelul maxim admis de 35%. Nivelul este exagerart deoarece chiar şi persoanele fizice, fără să aibă vreo garanţie a statului, se împrumută mai ieftin.
Cum justifică Ministerul Dezvoltării birul pe viitor
„Chiar dacă resursele financiare pentru investiţii în infrastructură sunt insuficiente, nevoia reabilitării şi modernizăriii drumurilor există şi satisfacerea acestei nevoi nu poate fi amânată în permanentă”, spune ministerul într-un răspuns acordat României libere. „Creditul-furnizor ca şi modalitate de plată nu este o invenţie recentă, ci un mijloc prin care s-au făcut investiţii şi în alţi ani. Nu vizează crearea unor datorii pentru viitoarea guvernare, ci rezolvarea unor probleme stringente ale comunităţilor locale”. În 2005, fostul ministru al Transporturilor, Gheorghe Dobre, era însă foarte critic la adresa creditelor-furnizor angajate de fostul ministru Miron Mitrea şi mai târziu la fel şi fostul şef de la Transporturi Radu Berceanu în privinţa creditelor-furnizor primite moştenire de la liberalul Ludovic Orban pentru modernizarea „Drumului Regelui”, respectiv DN 67C.
Contract de 500 de milioane pentru Umbrărescu
Modul de organizare a licitaţiilor permite atribuirea contractelor din bani publici pe criterii clientelare. În loc să împartă în loturi mici şoselele scoase la licitaţie în Suceava şi Botoşani, astfel încât să fie încurajată participarea mai multor firme de construcţii, Ministerul Dezvoltării a preferat scoaterea la licitaţie a întregului lot de 347 de kilometri de drumuri judeţene şi comunale. În plus, s-a cerut participanţilor o cifră medie de afaceri pe ultimii trei ani de 500 milioane lei, în condiţiile în care în România firmele ce îndeplinesc aceste cerinţe pot fi numărate de degetele unei mâini. Consecinţa logică este că la licitaţia în cauză s-a prezentat doar o firmă, respectiv Spedition UMB, aparţinând regelui asfaltului Dorinel Umbrărescu. Aceasta a şi câştigat licitaţia cu 551 milioane lei, adică doar cu 18 milioane lei mai puţin decât valoarea estimată iniţial a lucrărilor de 569 milioane lei, fără TVA.
