În 2007 AVAS avea acţiuni la 1.025 de societăţi, din care 454 erau privatizabile, iar aproape 500 în lichidare judiciară, lichidare voluntară sau în insolvenţă. La sfârşitul lui 2008, din rapoartele instituţiei rezultă că numărul societăţilor privatizabile scăzuse la 418, în lichidare sau dizolvare, fiind 448. În 2009, din cele 743 de companii unde AVAS deţinea participaţii găsim 369 societăţi privatizabile şi 373 în lichidare sau dizolvare iar în 2011, din cele 689 rămase, 338 erau în lichidare sau dizolvare şi 351 privatizabile. Per total, în ultimii cinci ani numărul societăţilor oferite investitorilor este cu numai 100 mai mic decât în 2007, iar cel al „fantomelor” unde AVAS păstrează participaţii a scăzut cu doar 200.
Prima observaţie care se impune: în economia românească e greu să trăieşti, dar nici să mori nu e uşor! Lichidările, dizolvările se lungesc cu anii. A doua: când nu mai scoate resurse strategice pe tarabă sau utilităţi cu poziţie de monopol pe piaţă, statul găseşte mai greu muşterii. Ştim, e vorba de pachete în principal minoritare, miza e alta când vinzi pachetul de control, dar în cinci ani să ai cu numai 100 de exituri mai puţin pentru AVAS spune câte ceva despre interesul pe care şi-l dau funcţionarii instituţiei, dar şi despre atractivitatea business-urilor locale cu statul printre acţionari şi, până la urmă, despre situaţia reală a economiei româneşti (există totuşi 140 de companii cu AVAS majoritar în prezent), cândva unul dintre „tigrii” Estului. În spiritul fair-play-ului să recunoaştem însă că toate părţile au scuze la dispoziţie: afacerile au fost afectate de criză şi de lipsa de imaginaţie a Guvernului, iar salariaţii AVAS au avut motive să mai moţăie la birou de vreme ce în ultimii ani au lucrat mai mult pentru… investitorii FNI, puşi pe executări silite. În plus, în România perspectiva de a cumpăra acţiuni la o companie controlată de altul poate fi o sursă de senzaţii tari.
„Nu e uşor să vinzi pachete minoritare. Majoritarul nu are motive să cumpere restul afacerii, e suficient să opereze majorări de capital prin care să dilueze progresiv statul (prin lege, AVAS nu poate participa la acestea, n.n). Iar minoritari veniţi din afară găseşti mai rar. Şi ei se pot trezi pe nepusă masă cu majorări de capital la care poate nu au resurse să participe, în plus nu poţi fi deloc sigur că majoritarul e dispus să împartă profitul cu tine prin dividende, poate găsi modalităţi ingenioase să-l „topească” în beneficiul său (achiziţii supraevaluate, împrumuturi acordate propriei firme etc.)”, spune analistul Ionel Blănculescu, fost preşedinte AVAS. Asta nu înseamnă însă că în cazul unor afaceri-beton, cu rate mari de creştere, n-ar fi existat investitori care să-şi asume riscurile coabitării. Din păcate, economia locală furnizează greu aşa ceva.
Putea fi Bursa o alternativă?
Modelul polonez e dat mereu ca exemplu când vine vorba de modul inteligent şi transparent prin care statul poate ieşi din acţionariatul unor companii. Se puteau obţine rezultate mai bune dacă AVAS se concentra în principal pe vânzarea pachetelor sale de acţiuni prin piaţa de capital. Posibil, dar nu vă aşteptaţi la rezultate spectaculoase. Companiile unde AVAS este acţionar nu sunt perlele coroanei, acestea se găsesc la Ministerul Economiei (portofoliul AVAS a fost extins, la sfârşitul anului 2006, cu 41 de companii, prin preluarea participaţiilor deţinute de OPSPI; la începutul lui 2009 Executivul a decis însă ca OPSPI să fie transferat din nou, împreună cu firmele din portofoliu, la Ministerul Economiei). Cine cumpără pachete minoritare se confruntă cu aceleaşi riscuri din partea majoritarului (plus posibilitatea de a fi scos din acţionariat, la un preţ în oferta de delistare inferior celui de achiziţie a acţiunilor) şi nu are nici atuul lichidităţii (sunt doar o mână de companii mai tranzacţionate la BVB).
Printre cele mai mari companii, în funcţie de valoarea capitalului social, unde AVAS deţine în prezent participaţii minoritare se numără Roman Braşov (2,9%), Mechel Câmpia Turzii (1%) şi Mechel Târgovişte (4%), Astra Vagoane Arad (1,3%), Chimcomplex Borzeşti (12,9%), Biofarm (1%). Am găsit şi o companie cotată unde AVAS este ultramajoritară (97%): Horticola Bucureşti.
