În vreme ce ANPC consideră că nu trebuie lezat dreptul la locuință familiară, bancherii vor sancțiuni aspre pentru cei ce vor profita în mod fraudulos de prevederile viitoarei legi a insolvenței persoanelor fizice.
Specialiștii reuniți într-o conferință la sediul BNR sunt de părere că legea insolvenței persoanelor fizice ar putea fi gata în șase luni, astfel încât studiul de impact să dimensioneze resursele financiare, dar și umane de care este nevoie. Însă, în Legea bugetului nu este prinsă nici o sumă care să acopere costurile pentru implementarea acestei legi. „Intrarea în vigoare a acestei legi necesită resurse suplimentare atât la nivelul ONRC, cât și al instanțelor. În instanțe nu avem suficienți judecători care să preia integral sarcinile. Cu actuala structură acestea sunt preluate doar parțial.
Pe de altă parte este nevoie și de noi spații. În domeniul insolvenței persoanelor fizice accentul se pune pe judecătorii. De aceea avem nevoie de expertiza Ministerului Finanțelor pentru a vedea dacă statul are suficiente resurse pentru a putea pregăti infrastructura necesară“, spune Liviu Stancu, secretar de stat în Ministerul Justiției. De aceea, în opinia sa „Ideal ar fi să se realizeze un mecanism care să nu transfere imediat procedura de insolvență în cadrul instanțelor. La Camera Deputaților există o astfel de propunere-tampon“. Reamintim că, în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor s-a convenit să se aplice un plan de redresare, fără ca debitorul să-şi piardă averea dacă respectă condiţiile. Planul se face împreună cu creditorul şi debitorul, de către un avocat, un practician în insolvenţă, un notar sau un executor judecătoresc. De la data aprobării planului, se suspendă de drept toate măsurile de executare silită. Executarea planului nu poate depăşi 5 ani.
„Instanțele de judecată au două dificultăți pentru creditori și debitori: sunt lente și costisitoare, iar ambele sunt handicapuri în procesul de insolvență. Am primit un punct de vedere din partea CSM la dezbaterile ce s-au purtat la Parlament, care este de domeniul bunului simț: nu ne trimiteți un milion de dosare în instanțe, că nu are cine le judeca. Și, atunci, viziunea noastră, la BNR, în primul rând este că o asemenea legislație trebuie să încerce să ducă în faza de negociere, de aranjamente, de scheme de restructurare a datoriei în afara instanțelor de judecată“, arată Bogdan Olteanu, viceguvernatorul BNR. Însă, Arin Stănescu, președintele Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență (UNPI), spune că justiția nu va fi blocată de un milion de dosare. „În SUA, în urmă cu 3 ani, în plină criză, erau 2,5 milioane de dosare de insolvență, de care se ocupau 350 de judecători federali“, detaliază Stănescu.
Risc crescut, credite scumpe?
Președintele UNPI susține că debitorii nu au dorit o astfel de lege fiindcă aceasta va avea în vedere situația creditorilor și nu și sumele care trebuiesc recuperate. De altfel, prima variantă a acestui act normativ a fost depus în Parlament în 2009. Stănescu a avertizat că această lege nu va rezolva problema riscului valutar.
„Sigur, închisoarea datornicilor nu mai există, dar sunt întrebări la care societatea trebuie să răspundă și să aleagă până unde merge. Dacă alege un risc crescut, atunci și costul creditelor va fi unul ridicat“, este de părere Bogdan Olteanu.
O altă poziție o are Răzvan Florescu, vicepreședintele ANPC: “Această lege este o necesitate și o oportunitate pentru consumatori. Dar, până a se ajunge la calea juridică ar trebui să aibă loc o discuție între reprezentanții creditorilor și cei ai debitorilor și trebuie verificat dacă există clauze abuzive sau practici comerciale incorecte. În opinia noastră, dacă se ajunge în instanță, nu trebuie lezat dreptul la locuință familiară astfel încât debitorul și familia acestuia să nu fie evacuați pe parcursul procesului“.
Iar, Radu Ghețea, președintele Asociației Române a Băncilor se întreabă ce trebuie să includă proiectul de lege: „Întrebarea este: această insolvență se aplică fără nici un fel de plafoane, indiferent de sumă? Cineva cu credit pentru casă sau de nevoi personale este tratat la fel ca o persoană care a construit un mic bloc cu 10 apartamente? Pentru că există și astfel de situații. Insolvența persoanei fizice o poate cere doar persoana respectivă, așa cum se întâmplă în Polonia, Cehia și Italia, sau și altcineva? De asemenea, trebuie găsit un sistem de sancțiuni pentru cei care profită în mod fraudulos de prevederile acestei legi“.
