Grecii au stat la cozi pentru a retrage bani de la bancomate, după ce premierul Alexis Tsipras a anunţat organizarea unui referendum la 5 iulie pe tema propunerilor creditorilor internaţionali. Decizia Atenei i-a determinat pe miniștrii de Finanțe din zona euro să refuze să prelungească programul de susținere.
De asemenea, președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a convocat Consiliul guvernatorilor într-o ședință extraordinară pentru a discuta despre finanțarea băncilor din Grecia. Problema principală este programul ELA (Emergency Liquidity Assistance) al BCE, prin intermediul căruia băncile elene primesc împrumuturi de la Banca Greciei, pentru a compensa retragerile masive de depozite.
La sfârșitul săptămânii trecute, finanțarea primită de băncile elene prin intermediul ELA se ridica la aproape 89 de miliarde de euro. Pentru a beneficia de fonduri, băncile trebuie să fie solvabile și să dețină garanții corespunzătoare. Întrucât băncile dețin obligațiuni de stat și depind de garanții din partea statului, respectarea condițiilor devine incertă, dacă Guvernul nu își va plăti datoriile către creditori.
Situația din Grecia va afecta și România. Recent, agenția Standard&Poor’s a avertizat că ar putea retrograda ratingurile mai multor state din zonă, printre care și țara noastră, pe fondul crizei din Grecia.
Costurile de împrumut ale României s-au majorat ușor, iar economiștii așteaptă și o creștere a volatilității cursului de schimb.
O analiză realizată de Capital Economics arată că, deși temerile de contagiune a Grexit-ului s-au concentrat pe zona euro, retragerea dezordonată a Greciei din uniunea monetară poate pune în pericol statele răsăritene foste comuniste, inclusiv România.
„Probabilitatea ca exit-ul Greciei din zona euro să declanșeze încetinirea economică în Europa de Est este în creștere“, avertizează Capital Economics.
Investiţiile greceşti în România, prin bănci şi companii, se ridică la aproape 13,5 miliarde de euro. Pe piaţa românească, cele patru mari bănci elene, Eurobank, NBG, Alpha Bank şi Piraeus Bank, aveau în toamna anului trecut o expunere totală de 12 miliarde de euro.
În acest bomdardament de informații alarmante, doar Banca Națională (BNR) se arată optimistă. „Situaţia Greciei era un eveniment așteptat şi au fost luate toate măsurile pentru a nu exista probleme, iar orice decizie din partea băncilor din Grecia nu vizează băncile din România“, a afirmat, într-o intervenție televizată, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.
