Trei miniştri ai Transporturilor, Gheorghe Dobre (PD-L), Ludovic Orban (PNL) şi Radu Berceanu (PD-L), au avut pe mână în perioada 2005-2009 12,8 miliarde euro, dintre care peste jumătate, circa 7,2 miliarde euro, au fost alocate pentru investiţii în infrastructura de drumuri şi cale ferată, potrivit Mediafax.
„Rezultatul? Au fost construiţi doar 109 km de autostradă, iar calea ferată a fost neglijată, fiind reabilitată doar 5% din lungimea totală”, scrie Ziarul Financiar într-o analiză publicată în ediţia de joi.
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a cheltuit în perioada 2005-2009 circa 7 miliarde euro pentru construcţia de autostrăzi, centuri ocolitoare şi reabilitarea de drumuri naţionale, însă rezultatele au fost sub aşteptările constructorilor.
Valoarea de 7 miliarde euro cuprinde lucrările de întreţinere, reparaţie, reabilitare, construcţie de drumuri şi autostrăzi, restul de 200 milioane euro fiind pentru investiţii în infrastructura de cale ferată.
Luând în calcul un preţ mediu de 10 milioane euro/km pentru autostrăzi, de 3 milioane euro pentru centuri ocolitoare şi de 600.000-700.000 euro/km de drum naţional reabilitat, ceea ce s-a finalizat în perioada 2005-2009 ar fi putut fi realizat cu doar 2 miliarde euro.
Chiar dacă rezultatele nu s-au văzut în numărul de kilometri de drumuri şi cale ferată reabilitaţi sau finalizaţi, cifrele de afaceri ale principalilor constructori de drumuri s-au dublat sau au crescut de 10 ori
în perioada 2005-2009.
Romstrade, deţinută de Nelu Iordache, Spedition UMB, deţinută de Dorinel Umbrărescu, sau firme străine precum Strabag (Austria) sau Bechtel (SUA) au înregistrat avansuri puternice ale business-urilor pe baza contractelor câştigate cu statul.
Constructorii consideră că s-a făcut risipă de bani în infrastructură pentru că multe din achiziţiile publice au plecat de la un anumit preţ şi apoi contractele au fost majorate prin contracte adiţionale, ajungând astfel la valori peste media europeană.
„Am prezentat Guvernului la începutul anului un program întins pe o perioadă de şase ani în care cu 11 miliarde de euro ar putea să se realizeze 525 km de autostradă la profil complet, 394 km de autostradă cu o singură bandă pe sens şi 1.650 km de drum-expres cu trei benzi flexibile. Făcând o comparaţie, considerăm că ar fi putut să se realizeze mai mult cu cele 7 miliarde de euro pe care le-a avut la dispoziţie CNADNR”, afirmă Alexandru Dobre, preşedintele de onoare al Asociaţiei Române a Antreprenorilor din Construcţii (ARACO).
CNADNR a finalizat în ultimii cinci ani 109 km de autostradă, 124 km de centuri ocolitoare şi au fost reabilitaţi/modernizaţi 812 km de drumuri naţionale.
Spre comparaţie, Polonia a finalizat în perioada 2005-2009 peste 270 km de autostradă şi are în construcţie încă 700 km.
Cel mai slab an pentru infrastructură a fost în 2005, când ministru a fost Gheorghe Dobre.
În mandatul acestuia n-a fost finalizat niciun kilometru de autostradă, au fost reabilitaţi doar 20,4 km de drumuri naţionale şi au fost finalizaţi 5,7 km de centuri ocolitoare, potrivit datelor furnizate de
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).
„În mandatul lui Gheorghe Dobre au fost verificate lucrările care s-au făcut în perioada 2001-2004 sub mandatul guvernului PSD şi s-a pierdut timp. Autostrada Bechtel a fost blocată, deşi abia începuseră lucrările, iar celelalte investiţii au fost sistate”, spune Dobre de la ARACO.
Nici 2006 nu a fost mai productiv, când mandatul de ministru a fost preluat de Radu Berceanu, fiind finalizaţi doar 17,5 km de autostradă pe tronsonul Feteşti-Cernavodă, deşi se lucra încă din 2005 pe o lungime totală de 171 km.
Anul 2007 a fost cel mai productiv pentru autostrăzi, fiind finalizaţi 49,6 km de autostradă, respectiv tronsonul Drajna-Feteşti (36,6 km) şi centura Piteşti (13 km), după care anul 2008 a fost din nou un an zero, la fel ca în 2005.
CNADNR a avut un buget record de 2,1 miliarde euro pentru investiţii în 2009, când au fost inauguraţi primii 42 km ai autostrăzii Transilvania (415 km) şi au fost reabilitaţi peste 400 km de drumuri naţionale.
„În 2009 bugetul CNADNR a fost mai mare pentru că 800 de milioane de euro au fost fondurile postaderare, iar circa 1,2 miliarde de euro au fost, în principal, pentru credite contractate în nume propriu pentru rambursarea unor alte credite”, afirmă reprezentanţii CNADNR.
Aproape în fiecare an din perioada 2005-2009 au fost în construcţie circa 200 km de autostradă, însă rezultatele au fost foarte slabe.
CFR Infrastructură a primit de la bugetul de stat pentru investiţii doar 136 milioane euro, la care se adaugă alte circa 500 milioane euro primite de la Uniunea Europeană pentru modernizarea căii ferate.
Şi rezultatele acestor investiţii nu au întârziat să apară. Au fost electrificaţi 38 km şi reabilitaţi alţi 540 km din totalul lungimii de 10.800 km.
„Cred că în următorii 20 de ani nu vom putea să ajungem nici măcar la ceea ce aveam înainte de ’89, când pe multe dintre tronsoane se circula cu 140 km la oră. Cea mai mare problemă este că nu s-au alocat bani pentru întreţinerea căii ferate existente şi multe din tronsoanele modernizate în anii trecuţi au nevoie acum de reparaţii capitale”, explică Dobre.
De altfel, liniile de cale ferată aflate în exploatare au scăzut în ultimii cinci ani la 10.784 km, 200 km fiind scoşi din uz.
CFR SA, care deţine în proprietate 90% din totalul liniei de cale ferată din România, ar trebui să investească în următorii ani în infrastructura feroviară 860 milioane euro pentru a asigura viteza standard europeană de 160 de kilometri pe oră.
