Austriecii au decis închiderea definitivă a rafinăriei Arpechim, pe care OMV susţine că a încercat să o vândă dar nu ar fi găsit nici un cumpărător „credibil”.
Arpechim Piteşti, a doua rafinărie a OMV-Petrom după Petrobrazi, va fi închisă cât de curând. Compania austriacă spune că a luat decizia de a închide rafinăria pentru a îşi creşte eficienţa. Petrom a fost obligată să ţină rafinăria deschisă timp de 5 ani după privatizare, însă termenul a expirat în 2009. Deşi a existat un calendar de investiţii, statul, reprezentat de AVAS şi Ministerul Economiei, nu a considerat de cuviinţă să impună cmpaniei să vândă Rafinăria, pentru ca aceasta să poată funcţiona în continuare. Asta, în condiţiile în care un compeitor în plus pe piaţă ar fi în avantajul consumatorilor şi puţin convenabilă pentru Petrom.
Cum motivează austriecii punerea lacătului pe uşă
Într-o notă trimisă Bursei de Valori Bucureşti, OMV Petrom spune că decizia va contribui la creşterea eficienţei afacerii din România. „Investiţiile în rafinăria Arpechim constituie o provocare, având în vedere că este o rafinărie fără ieşire la mare, care importă ţiţei şi, în principal, exportă produse finite”, se spune în comunicatul remis bursei. O rafinărie care să lucreze cu ţiţei de import, cum este Arpechim, nu interesează OMV-Petrom, deoarece austriecii rafinează ţiţeiul extras din România la preţuri de câteva ori mai mici decât cele de pe piaţa mondială, şi apoi vinde carbu¬ranţii la preţul pieţei europene.
Cealaltă rafinărie a OMV-Petrom, anume Petrobrazi, este specializată pe prelucrarea ţiţeiului extras din România. OMV-Petrom spune că Arpechim nu e singura rafinărie europeană în dificultate. O serie de alte rafinării din Europa, cu o tehnologie mai avansată şi cu o poziţionare mult mai bună decât Arpechim, se confruntă cu aceeaşi situaţie, fiind deja închise sau neutilizate, spune OMV. Firma estimează că în Europa capacitatea totală de rafinare va fi redusă în mod semnificativ în anii următori pentru adaptarea la condiţiile de pe piaţă, iar România se caracterizează, de asemenea, prin excedent de capacitate de rafinare. Rata totală de utilizare a capacităţilor de rafinare a fost de circa 40% anul trecut, în condiţiile în care au funcţionat numai 4 rafinării din totalul de 10 aflate în anii trecuţi în operare, susţine Petrom.
OMV-Petrom spune că a încercat din greu să găsească amatori, dar că aceştia nu erau „credibili” şi nu aveau expertiza şi resursele financiare necesare operării sustenabile şi în siguranţă. Singurul cumpărător care s-a arătat interesat de rafinărie a fost Oltchim Râmnicu Vâlcea, care depinde de material primă produsă la Piteşti. Însă Oltchim nu a mai putut cumpăra rafinăria după ce acţionarul minoritar PCC a blocat în instanţă un credit pe care Eximbank urma să-l acorde Oltchim.
Statul plânge pe umerii românilor
Chiar dacă absenţa obligativităţii pentru austrieci de a vinde rafinăria în loc să o închidă este o altă scăpare din contractul de privatizare, statul, acţionar cu aproximativ 20% din acţiuni, ar putea face acum presiuni asupra OMV să vândă Arpechim. Singurul care a reacţionat a fost premierul Emil Boc, într-o atitudine mai degrabă de dramoletă, de înfierare a fostului guvern Adrian Năstase, în loc să anunţe măsuri concrete.
„Nu mi-a plăcut contractul ăsta cu Petromul niciodată. Răul primordial se află în contractul de vânzare-cumpărare al Petromului de către Guvernul Adrian Năstase, care, după părerea mea, a adus un prejudiciu uriaş economiei naţionale. De acolo decurg toate relele (…) Acum bineînţeles că voi încerca să găsesc soluţii pentru că viziunea mea integrată a fost Arpechim-Otlchim, dar văd ce pot face în contexul acesta”, a declarat Emil Boc. Rafinăria Arpechim are o capacitate nominală de circa 3,5 milioane tone/an şi a fost, iniţial, proiectată ca parte a unui complex petrochimic, prima instalaţie fiind inaugurată în 1964, iar în 1971 rafinăria a fost integrată cu complexul petrochimic. La Arpechim mai lucrează în prezent doar 700 de angajaţi. Încă din contractul de privatizare a Petrom numărul şi volumul investiţiilor în rafinăria Arpechim a fost plafonat la un maxim, ceea ce arată dezinteresul OMV faţă de aceasta la acel moment.
OMV-Petrom este singurul producător şi comerciant de carburanţi din România care nu are pierderi, a terminat 2010 un profit record de 520,2 milioane de euro, cel mai mare de la momentul privatizării. Câştigul consemnat anul trecut este de 2,6 ori mai mare faţă de cel din 2009.
Oltchim: Poloneziivor să ne ia ieftin
Publicitatea agresivă a acţionarului minoritar PCC SE din Polonia, sancţionată de curând de către CNA, „pare să fie un instrument prin care un acţionar minoritar încearcă scăderea valorii de piaţă a unei companii pentru a o prelua mai apoi la un preţ derizoriu şi pentru a descuraja orice competiţie serioasă în momentul privatizării”, susţine Oltchim într-un comunicat. „În ciuda acuzaţiilor PCC SE, Oltchim nu a mai primit garanţii de stat din anul 2000, nu are datorii la bugetul de stat şi nu a beneficiat niciodată de scutirea de la plata impozitelor”, susţine Oltchim. Datoria faţă de AVAS a reapărut ca urmare a diminuării capitalului social din anul 2007, ocazia cu care PCC şi-a crescut procentul deţinut în acţionariatul Oltchim de la 1% la 12,1581%. De asemenea, Oltchim îşi apără strategia de afaceri. „Strategia de preluare a pirolizei de la Arpechim a fost apreciată de toţi evaluatorii independenţi ca fiind singura soluţie viabilă prin care Oltchim îşi poate asigura fluxul de materii prime”, se mai arată în comunicat.