Compania Naţională CFR SA, societatea de stat care gestionează reţeaua feroviară naţională a reuşit în cei cinci ani scurşi de când România a devenit membru UE să cheltuiască din banii Uniunii puţin peste 20 de milioane de lei – şi aceasta în cadrul unui proiect care are prea puţină legătură cu ameliorarea circulaţiei pe calea ferată. Este vorba de un proiect pilot de management al traficului feroviar cu o valoare totală de 271 milioane lei, din care UE a decontat 20 milioane lei, adică 7,3%.
Proiectul ce se referă la managementul traficului feroviar pe o cale ferată desfundată, nereparată de zeci de ani, este cel mai avansat în portofoliul Transporturilor. In prezent reţeaua feroviară din România are mii de puncte caracterizate drept periculoase chiar de CFR SA, concedierile la CFR Călători şi CFR Marfă se ţin lanţ ca urmare a eficienţei scăzute a managementului acestor companii, dar şi din cauza imposibilităţii atingerii acestei eficienţe pe o cale ferată veche, iar trenurile de călători au viteze medii de circulaţie de 70 kilometri la oră, la jumătate din media europeană. In pofida situaţiei critice, lucrurile nu par a se mişca în zona absorbţiei de fonduri UE la Transporturi.
Cum sunt împărţiţi banii UE pentru calea ferată?
Structura finanţărilor UE pentru calea ferată arată că din start s-au făcut greşeli la momentul împărţirii banilor pe axe şi pe măsuri prioritare în interiorul axelor. Deoarece repararea unui kilometru de cale ferată (5-8 milioane euro pe kilometru) poate fi mai scumpă în România decât construirea unui kilometru de autostradă, putem concluziona că sunt prea puţin bani pentru reparaţii propriu-zise de linii şi prea mulţi pentru gări.
Paradoxul este că o bună parte din gările modernizate la cele mai înalte standarde europene vor deservi linii distruse pe care doar trenurile ce fac legătura regional între comunele unui judeţ şi reşedinţa acestuia.
In principal banii pentru calea ferată sunt alocaţi in Axa 1, măsura 2, respectiv modernizarea infrastructurii feroviare de-a lungul coridorului TEN-T numărul 22. Este vorba de trei tronsoane cu o lungime insumată de 200 de kilometri între Sighişoara şi Curtici-frontieră. Acesta reprezintă doar 1-2% din întreaga lungime a căii ferate din România. Pe această măsură România primeşte de la UE 1,5 miliarde euro. Pentru lucrări de reparaţie modernizare UE nu ne-a decontat până în prezent niciun ban şi aceasta deoarece două din cele trei contracte de modernizare, în valoare de 456 milioane euro, s-au semnat de abia în urmă cu două luni. In cazul celui de-al treilea lot de cale ferată finanţat parţial de uE, anume Sighişoara Coşlariu (100 de kilometri) proiectul este încă în curs de evaluare la UE.
Pe lângă cei 1,5 miliarde de euro calea ferată mai beneficiază de 409 milioane euro pe Axa2 măsura 2 pentru modernizarea infrastructurii feroviare naţionale şi ameliorarea condiţiilor oferite călătorilor. Sunt cuprinse aici lucrări de modernizare a 16 gări, precum şi a unor poduri podeţe sau tunele.
Dacă în ceea ce priveşte proiectele de reparare propriu-zisă a căii ferate CE a primit din partea României proiecte ce acopereau 106% din suma disponibilă, în cazul acestei măsuri proiectele prezentate de România acoperă de abia 29,8% din banii furnizaţi de UE. Până în prezent s-au cheltuit doar 584 mii lei, adică 0,03% din alocarea CE pentru gările din România. Transporturile stau cel mai bine însă la comunicarea rezultatelor înregistrate către populaţie.
La capitolul informare şi publicitate s-au cheltuit deja 2,2 milioane lei adică 9% din alocare.
