Neîncrederea bancherilor în proiect, împingerea deficitului bugetar peste limite sau inaccesibilitatea taxelor de autostradă pentru utilizatori sunt principalele temeri ale Companiei de Autostrăzi în privinţa concesiunii Comarnic-Braşov.
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) ar putea avea selectat în cel mult doi ani un constructor-concesionar pentru realizarea autostrăzii Comarnic-Braşov, potrivit unui anunţ de participare publicat la finele săptămânii trecute. CNADNR are la activ două tentative eşuate de realizare a unei autostrăzi pe Valea Prahovei. În 2004 Ministerul Transporturilor selectase mai multe firme pentru construirea unor tronsoane de autostradă care să lege Ploieşti de Braşov. Alianţa PDL – PNL instalată la putere în 2005 a reziliat însă aceste contracte, acuzând fosta guvernare PSD de lipsă de transparenţă la selecţia constructorilor. A doua tentativă a avut loc în urmă cu câţiva ani, când în urma unei licitaţii a fost selectată asocierea franco-elenă Vinci-Aktor pentru concesiune. Contractul a fost reziliat însă din nou, la începutul anului 2010, asocierea nefiind în stare să găsească finanţare pentru autostradă în condiţiile ridicate de partea română.
CNADNR suflă în iaurt
Potrivit anunţului de participare menţionat, CNADNR caută acum un consultant care să îi refacă studiul de fezabilitate realizat în 2006 de către firma Search Corporation. Viitorul consultant va trebui să elaboreze documentaţia de licitaţie pentru selecţia concesionarului, să facă fundamentarea tehnică, economică şi financiară a proiectului şi, nu în ultimul rând, să ajute la selecţia concesionarului şi să asiste compania până la momentul închiderii financiare a proiectului.
Contractul de consultanţă, a cărui valoare estimativă este de 23,6 milioane lei, va avea o durată de 20 de luni, ceea ce înseamnă că dacă va fi găsit un concesionar lucrările vor putea demara peste aproximativ doi ani.
Viitoarea autostradă va avea aproximativ 58 de kilometri, viteza de proiectare va fi cuprinsă între 80 şi 120 kilometri la oră, iar lăţimea platformei va fi de 26 de metri.
Pentru a nu se mai lovi de problemele din 2010 când cerinţele CNADNR au pus potenţialul concesionar Vinci-Aktor în imposibilitatea obţinerii finanţării de la bancheri, compania a cerut acum consultantului să realizeze mai multe scenarii, urmând să fie ales cel optim.
Scenariile cuprind plata directă a taxei de autostradă de către utilizatori, plata de către stat a unei aşa-numite taxe ascunse („shadow toll”), plăţi de disponibilitate către concesionar în funcţie de starea autostrăzii sau combinaţii ale acestor mecanisme. „Consultantul va analiza posibilitatea începerii operării proiectului cu niveluri de taxă mai scăzute decât cele necesare recuperării integrale a costurilor, astfel încât nivelurile de taxă să fie accesibile utilizatorilor”, cere CNADNR. Taxa va diferi în funcţie de categoria autovehiculelor. CNADNR mai cere consultantului prezentarea unei scheme de finanţare şi operare bancabile care să nu încarce deficitul bugetar al României peste nivelul acceptat, după cum este acesta definit de EUROSTAT.
