CSM a înaintat și câteva propuneri către ministrul justiției, cea mai importantă fiind aceea că actele sexuale asupra minorilor sub 15 ani vor fi considerate viol și pedepsite cu închisoarea.
Raportul ajuns pe masa CSM a fost întocmit de Inspecția Judiciară. Printre acțiunile întreprinse în urma sa, se află și inițierea de către CSM a unor demersuri către Guvernul României în vederea susținerii, de către acesta, a unor campanii de informare plătite de stat, pentru a fi difuzate în mass-media națională, locală și regională. CSM consideră că e necesar ca populația, inclusiv minorii, să devină conștienți de necesitate protecției copiilor, de drepturile acestora, și de modul de reacție în situația unui abuz sexual și de reprezentare că unele fapte sunt infracțiuni.
Peste 2.7000 de cazuri
Chiar și cifra prezentată de raport este una îngrijorătoare: instanţele de judecată din România au soluţionat, în ultimii şase ani şi jumătate, 2.732 de dosare care au avut ca obiect infracţiuni legate de viaţa sexuală şi unde victimele erau minore. În zeci de cazuri autorii s-au încheiat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei.
Printre vulnerabilitățile descrise sunt enumerate atât cele referitoare la activitatea de urmărire penală – etapă pe parcursul căreia s-a constatat că victime minore au fost audiate în prezenţa autorilor agresiunii, a unor rude ale agresorilor sau în absenţa unui avocat ori psiholog, cât şi în etapa judecării dosarelor – etapă în care s-a constatat, printre altele, lipsa unei metodologii de audiere a victimelor.
Direcţia de inspecţie pentru procurori a menționat necorelări ale legislaţiei interne cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), dar şi vulnerabilităţi legate de modalitatea concretă de desfăşurare a anchetelor în care există victime minore ale unor agresiuni sexuale. Inspectorii judiciari constată că nu există o metodologie de audiere a victimelor, dar constată şi specializarea insuficientă a organelor de anchetă, lipsa echipelor multidisciplinare şi interinstituţionale, audierea repetată a victimelor minore, audierea victimelor de către persoane de sex opus, deşi există o dispoziţie legală care prevede că acestea trebuie audiate de către persoane de acelaşi sex.
Printre vulnerabilităţi legate de activitatea de urmărire penală inspectorii judiciari mai constată „audierea victimelor în prezenţa unor persoane care le vulnerabilizează (autor, părinte care a consimţit la comiterea faptei, rude ale autorului)”, precum şi „audierea victimelor în lipsa unui avocat, a unui părinte, a unui reprezentat DGASPC, a unui psiholog”.
Pe parcursul anchetelor, procurorii întâmpină dificultăţi precum imposibilitatea administrării unor probe din cauza sesizărilor făcute tardiv. O altă vulnerabilitate este legată de „neefectuarea de cercetări penale faţă de persoanele care, potrivit tradiţiei privind căsătoria copiilor sau uniunea consensuală dintre aceştia, la vârste fragede, consimt la întreţinerea de către victimele minore a actelor sexuale”.
Inspectorii judiciari au mai constatat că nu toate instanţele de judecată au complete specializate în soluţionarea de cauze cu minori, iar în majoritatea dosarelor victimele au avocat din oficiu, cauzele în care acestea au avocat ales fiind, conform raportului, „foarte puţine”.
Sesizarea ministrului justiției
Totodată, în CSM, s-a hotărât sesizarea ministrului Justiţiei cu propuneri de modificare a Codului penal.
Potrivit unei propuneri, în afara celorlalte situații prevăzute de lege, infracțiunea de viol ar trebui definită ca orice act de penetrare sexuală, de orice fel, sau orice act oral-genital săvârșit de un adult asupra persoanei unui minor mai mic de cincisprezece ani sau comis asupra autorului de către minor, dacă diferența de vârstă între major și minor este de cel puțin cinci ani. Pedeapsa este de închisoare până la 20 de ani. În ultimii ani, presa a dezvăluit mai multe situații în care, deși victimele erau minori sub 15 ani, faptele au fost încadrate la „act sexual cu un minor”, iar agresorii au scăpat cu pedepse neexecutorii.
„(…) există și situații interne greu explicabile. Doar un exemplu, ar mai fi, din păcate, și altele, mărturisesc că nu am putut să înțeleg cum două unități de parchet au instrumentat dosare penale cu obiect <> și nu <>, victimele având 7 și 8 ani. Oare ce consimțământ valabil să poată să exprime un copil de 7 sau 8 ani?”. BOGDAN MATEESCU, PREȘEDINTE CSM
