Economiștii arată că scăderea TVA la 19% nu este sustenabilă, Guvernul trebuind să stimuleze investițiile, și nu consumul, care este la un nivel ridicat, asemănător celui dinaintea crizei. Altfel, cererea va depăși oferta.
Premierul Victor Ponta, aflat, în calitate de pacient, într-un spital din Turcia, a anunțat pe Facebook că a decis să reducă cota standard de TVA la 19%, măsură ce va fi aplicată înainte de 1 ianuarie. La începutul anului, Executivul a informat, prin propunerile legate de noul Cod Fiscal, că intenţionează să diminueze cota standard de TVA la 20%, din ianuarie anul viitor, de la 24% în prezent.
„Sunt o serie de amendamente la Codul Fiscal, şi acel amendament de reducere a TVA de la 24% la 19% începând cu 1 ianuarie 2016 depus de către PNL. După ce a fost finalizat, înainte de votul final, a fost trimis la Ministerul Finanţelor să fie discutat cu Comisia Europeană (CE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI). Am înţeles, din discuţiile cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe, că FMI şi CE nu sunt de acord cu reducerea TVA de la 1 ianuarie şi chiar au ameninţat că vor pleca, fără scrisoare de intenţie, aşa că acordul este în aer”, a declarat deputatul Gheorghe Ialomiţianu.
Consecințe fiscale ale TVA mică
Este sustenabilă din punct de vedere economic o astfel de măsură? “Anul trecut am avut un deficit de 1,5% din PIB și un deficit structural de 1% fiindcă nu s-au făcut cheltuieli de investiții. Ne-am angajat să atingem acest deficit structural și trebuie să-l menținem și în anii care vin. De aceea, ca să putem implementa o măsură care să aibă un impact pemanent asupra veniturilor bugetare, așa cum este scăderea TVA, trebuie să compensăm 100% prin alte măsuri”, a precizat, pentru România liberă, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal. Acesta spune că, deocamdată, Guvernul a vorbit doar despre o mai bună colectare la buget, însă un astfel de argument este nerealist.
“Dacă în 25 de ani nu am reușit acest lucru, nu văd cum am putea să reușim în câteva luni. Reducerea TVA cu 5 puncte procentuale are un impact de circa 11 miliarde de lei asupra bugetului, ceea ce este greu de crezut că poate fi compensat doar prin combaterea evaziunii fiscale. Pe de altă parte, și dacă am reuși acest lucru, ar trebui ca îmbunătățirea colectării la buget să fie una permanentă, constantă. Or, în 2014, încasările din TVA s-au redus la 7,8% din PIB, comparativ cu 2013 când nivelul era de 8,3% din PIB. De exemplu, Bulgaria colectează 9,2% din PIB, la o cotă de TVA de 20%”, arată Dumitru. Acesta spune că reducerea TVA implică fie creșterea altor taxe, fie scăderea cheltuielilor bugetare. Însă, dacă luăm în calcul toate măsurile propuse de Guvern prin noul Cod Fiscal, creșterea cheltuielilor de Apărare și regândirea sistemului de salarizare a bugetarilor, adunând toate acestea nu ne ajunge bugetul pentru investiții ca să le acoperim. “Iar, anul trecut am avut cel mai scăzut nivel al investițiilor publice din ultimii 9 ani, respectiv 4,3% din PIB, comparativ cu 6,7% în 2008. Mai putem tăia din investițiile publice în condiția în care România are cea mai slabă infrastructură din Europa? Și după aceea ne întrebăm de ce nu vin investitorii”, arată președintele Consiliului Fiscal.
În opinia acestuia, chiar dacă cota de TVA în România este printre cele mai mari din Europa, reducerea taxei trebuie făcută gradual, având la bază o analiză a impactului economic. Ionuț Dumitru explică faptul că vânzările cu amănuntul au crescut destul de rapid, salariile au crescut și ele pe fondul majorării salariului minim, iar consumul a ajuns astfel la nivelul de dinaintea crizei. “Problema este la nivelul investițiilor. În 2014 investițiile publice și private au fost cu 45% mai mici decât în 2008. Până acum s-a stimulat doar cerea, nu și oferta. De aceea, există riscul ca din 2015 să ne confruntăm cu un exces de cerere, iar viitoarele bugete vor trebui construite cu surplus. Adică să strângem bani la buget și să cheltuim mai puțin”, arată Dumitru.
11 miliarde de lei este impactul asupra bugetului determinat de scăderea TVA la 19%.
