Sistemul bancar elen, care are legături puternice cu cel din România, va resimţi din plin efectele întoarcerii Greciei la drahmă.
Sistemul bancar elen trăieşte acum cu perfuzii de la Banca centrală a Greciei, subordonată BCE, arată o analiză a portalului economica.net. Băncile elene, cele mai mari deţinătoare de datorie suverană grecească, au pierdut peste jumătate din investiţia în obligaţiuni în restructurarea de la începutul acestui an, iar actualul acord cu UE şi FMI prevede alocarea a până la 40 miliarde de euro pentru recapitalizarea acestora. În luna martie, băncile elene aveau împrumutate de la BCE aproximativ 79 miliarde de euro, sumă care acoperă aproximativ 13% din activele totale de 600 miliarde euro ale băncilor greceşti (din care 263 miliarde euro credite pe piaţa domestică). JP Morgan estimează că alte 60 miliarde de euro au ajuns la băncile greceşti prin intermediul împrumuturilor de urgenţă (emergency liquidity assistance) – bani care provin de la Banca centrală a Greciei şi care se acordă în situaţii deosebite, în care băncile nu găsesc finanţare în piaţă. Depozitele firmelor şi ale populaţiei au scăzut constant de la începutul crizei, de la 242 miliarde euro în decembrie 2009 la 170 miliarde euro în martie 2012, potrivit datelor Băncii Naţionale.
Dependenţi de finanţare de la BCE
Şeful Băncii centrale a Belgiei şi membru al consiliului guvernator al BCE, Luc Coene, a declarat recent că, în cazul în care nu se va ajunge la un acord politic în Grecia, atunci băncile greceşti îşi vor pierde finanţarea pentru că vor deveni insolvente. Reciproca este şi ea valabilă: fără lichiditate, băncile devin insolvente.Însă nu este nevoie să se ajungă la ieşirea ţării din zona euro pentru ca sistemul bancar grecesc să se prăbuşească. Este nevoie doar ca un astfel de plan să existe şi să fie făcut public. Dacă se vehiculează ideea că este destul de sigur că Grecia va părăsi zona euro, atunci populaţia ar da năvală la bănci să îşi retragă economiile, anticipând mişcarea statului care ar urma să transforme depozitele în euro în depozite în drahme. Entităţile juridice, publice sau private, nu vor mai găsi finanţare prin instrumente şi contracte încheiate sub legislaţia elenă.
„Sistemul bancar grecesc ar fi distrus înainte chiar ca Grecia să părăsească zona euro”, spune analistul băncii de investiţii. Unele contracte încheiate după alte legislaţii decât cea elenă ar trebui să fie onorate în euro, dolari sau alte monede, în timp ce o parte a potofoliului ar fi redenominată în noua drahmă, monedă care, estimează cei de la Citi, s-ar deprecia cu 40% rapid (alte estimări merg până la 80%). Asta va face ravagii în portofoliile băncilor, dar şi ale companiilor nefinanciare, care ar supravieţui primului val, iar falimentele răspândite sunt de aşteptat. Banca elveţiană UBS estimează că pentru a contracara asaltul băncilor statul ar putea să închidă sistemul bancar până la momentul în care se face conversia euro în monedă naţională, însă, în perioada pregătitoare acestei implementări, o parte din economii ar fi probabil retrase. De asemenea, şi celelalte state slabe din zona euro ar putea fi suspectate de intenţia de a se retrage, iar oamenii s-ar duce la bancă să-şi ridice economiile.
Legătura cu România
La sfârşitul anului trecut, băncile cu părinţi greci din România, şase la număr, aveau active de 47 de miliarde de lei şi o cotă de 13,25% din sistemul bancar românesc. Expunerea băncilor elene a scăzut faţă de 2010, când era de 54,7 miliarde de lei şi cota era de 15,9%.Deşi în scădere, prezenţa băncilor greceşti în România rămâne semnificativă. Acestea au avut de suferit în urma scăderii depozitelor, pe fondul crizei din Grecia, care a lovit în imagine. Nicolae Cinteză, şeful supravegherii în BNR, spunea la sfârşitul lui 2011 că din subsidiarele băncilor greceşti s-au retras depozite de 1,2 miliarde de euro în 11 luni. Până acum, problemele de lichiditate au fost acoperite de Banca Naţională a României, care în fiecare zi de luni desfăşoară operaţiuni repo. Pe fondul neîncrederii în sistem, piaţa interbancară nesecurizată rămâne închisă pentru mulţi jucători eleni, aşa că cele 5-6 miliarde de lei împrumutate săptămânal de la BNR la dobânda-cheie sunt benefice. Potrivit ING, în aprilie una sau două bănci – nu se ştie exact dacă sunt greceşti sau nu – au luat câte 500 milioane de lei în fiecare zi de la BNR prin facilitatea de credit, la un preţ piperat de 9,25%.
