„Dacă nu se anulează contractele băieţilor deştepţi, vom plăti facturi mai mari la curent electric”, spuneau zilele trecute reprezentanţii Fondului Proprietatea, acţionarul minoritar de la Hidroelectrica. Avertismentul e pe cale să se adeverească: conducerea Hidroelectrica a cerut marţi creşterea preţului curentului livrat populaţiei cu până la 50%. Cine sunt, aşadar, „vinovaţii”?
În timp ce contractele „băieţilor deştepţi” continuă să producă pagube consistente companiei, conducerea Hidroelectrica a solicitat ieri Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie acordul pentru majorarea preţului energiei furnizate populaţiei cu 50%. Dacă această solicitare va fi aprobată, românii ar putea plăti de la 1 ianuarie cu aproximativ 15% mai mult pentru factura la curent electric decât până acum (preţul final este stabilit în funcţie de mai mulţi indicatori). Directorul Hidroelectrica, Constantin Trihenea a cerut ieri „înţelegere” în ceea ce priveşte această solicitare: „Întotdeauna am livrat pentru sectorul reglementat sub preţurile comerciale şi, uneori, chiar sub preţurile de producţie. Obiectivul nostru este să livrăm populaţiei energie ieftină, dar nu la nivel de jumătate de preţ. Avem nevoie de acoperirea costurilor şi sper că vom fi înţeleşi”, a explicat directorul Hidroelectrica.
230 milioane de euro, pierderile produse de „băieţii deştepţi” către Hidroelectrica
Solicitarea conducerii Hidroelectrica vine în contextul în care acţionarul minoritar al acestei companii, majoritar de stat, Fondul Proprietatea, a avertizat că perpetuarea contractelor păguboase cu aşa-numiţii „băieţi deştepţi” va avea consecinţe negative asupra populaţiei.
Managerul de fond al Fondului Proprietatea, Greg KoniProxy-Connection: keep-alive
Cache-Control: max-age=0
zny, a declarat pentru România liberă: „Compania trebuie să înceapă să comercializeze energie în mod transparent, la preţurile stabilite de piaţă. Problema contractelor Hidroelectrica are efecte asupra întregii pieţe de electricitate şi rezultatul este un nivel limitat de investiţii în capacităţi de generare de energie convenţională. Dacă această situaţie nu este rezolvată rapid, România poate deveni un importator net de electricitate şi nu un exportator net cum este acum. În concluzie, toţi vom fi afectaţi prin facturi mai mari la electricitate”, explică Greg Konieczny.
În momentul de faţă, Hidroelectrica este deţinută de stat, prin Ministerul Economiei, în proporţie de 80%, iar restul acţiunilor sunt în portofoliul Fondului Proprietatea (FP). Potrivit unor estimări ale reprezentanţilor FP, Hidroelectrica a pierdut în ultimii doi ani, din cauza contractelor păguboase încheiate cu firmele care intermediază energie, peste 230 de milioane de euro. „La un preţ mediu de piaţă de 150 de lei/MWh, din aceste contracte bilaterale, la preţuri semnificativ sub cel al pieţei, pe baza informaţiilor publice furnizate de către Hidroelectrica până acum, estimăm pierderile companiei la 130 de milioane de euro din profit pe 2009, iar în 2010 profiturile pierdute au fost în jur de 100 de milioane de euro. Noi considerăm că Hidroelectrica ar fi trebuit să ofere aceste cantităţi de energie pe piaţă, într-un proces transparent de licitaţie şi să accepte cele mai bune oferte primite”, e de părere Konieczny.
Preţul de piaţă: 150 lei/MWh, preţul pentru „băieţii deştepţi”: 103 lei/MWh
Aşa-numiţii „băieţi deştepţi din energie” sunt în realitate firmele care cumpără curent electric ieftin şi-l revând mai departe la un preţ mult mai mare. Concret, aceste firme cumpără de la Hidroelectrica cu preţuri cuprinse între 103 lei şi 135 de lei/MWh, apoi revând cu un preţ mediu de 150 de lei/MWh. Paguba înregistrată de Hidroelectrica în ultimii ani rezultă din această diferenţă, dintre preţul de cumpărare şi cel de vânzare. Ceea ce vor reprezentanţii FP este ca Hidroelectrica să elimine intermediarii şi să vândă ea direct la preţul pieţei.
Acest lucru însă nu a fost dorit şi de către ultimii miniştri ai Economiei, care au prelungit de fiecare dată aceste contracte. Acelaşi lucru l-a făcut spre exemplu şi Adriean Videanu, în 2010, care spre finalul mandatului său a prelungit până în 2018 aceste contracte. Întrebat care au fost motivele pentru care a luat această decizie, Adriean Videanu s-a rezumat să ne răspundă în câteva cuvinte: „Ministrul nu se implică în politica comercială a nici unei companii din subordine”. Cu alte cuvinte, fostul demnitar vrea să ne convingă astfel că managerul de la Hidroelectrica a decis de capul său să prelungească aceste contracte.
Actuala conducere a Hidroelectrica a refuzat să răspundă întrebărilor pe acest subiect trimise de RL, încă de săptămâna trecută.
Cine sunt „băieţii deştepţi” din energie
În acest moment există zece firme care, potrivit unui raport făcut public de „Fondul Proprietatea”, cumpără curent electric de la Hidroelectrica la preţuri preferenţiale. În această listă există două mari companii considerate consumatori „strategici”, Alro Slatina şi Mittal Steel, dar şi fime care se ocupă doar cu intermedierea curentului electric. Iată topul, în funcţie de cantitatea de energie cumpărată:
ALRO Slatina a cumpărat anul trecut cea mai mare cantitate de energie, 3.104.910,58 de MWh, pentru care a plătit 348.874.415,50 de lei, adică 112,36 lei/MWh. În spatele ALRO se află miliardarul rus Vitali Matsitski.
Energy Holding se află pe locul al doilea, cu o cantitate de 2.609.352,76 MWh, pentru care a plătit 313.122.330,44 de lei, adică 119, 99 lei/MWh. Acţionariatul acestei firme se împarte între Energy Holding (Cyprus) Limited, 5%, şi B.V. Marken Investment & Trading Mit, 95%. Surse din piaţă susţin că firma este deţinută în continuare de către Bogdan Buzăianu, un apropiat al fostului ministru al Economiei, Dan Ioan Popescu.
Alpiq RomEnergie (fost EHOL Distribution), care a achiziţionat 1.824.711,77 MWh, pentru care a plătit 218.354.877 de lei, adică 119,66 lei/MWh şi Alpiq RomIndustries, cu 1.576.984.58 MWh, pentru care a plătit 189.238.128,34 de lei, adică 119,99 de lei/MWh. Şi despre aceste două firme se spune că sunt controlate de către Bogdan Buzăianu.
Mittal Steel Galaţi a primit 1.737.600 MWh, pentru care a plătit 226.291.617 de lei, adică 130,23 de lei/MWh. Firma aparţine miliardarului indian Lakshmi Mittal.
EFT România a cumpărat 1.160.303, 96 MWh, pentru care a plătit 142.717.387,32 de lei, adică 123 de lei/MWh. Compania este controlată de concernul european EFT Group.
Euro-Pec a primit 401.192,05 MWh, pentru care a plătit 54.160.927,02 de lei, adică 135 de lei/MWh. Firma e deţinută de soţii Adrian Marcel şi Alina Comşa, apropiaţi ai deputatului PDL, Mircea Toader. Deputatul PDL a fost sunat ieri, dar a refuzat să comenteze.
Luxten a contractat 300.013,3 MWh, pentru care a plătit 40.501.794,83 de lei, adică 134,99 lei/MWh. Luxten e controlată de oamenii de afaceri Ionel Pepenică şi Claudiu Rădulescu. Firma a primit numeroase contracte de la primării şi instituţii conduse de PDL.
Elsid Titu a cumpărat 178.333,99 MWh, pentru care a plătit 18.368.400,97 de lei, adică 103 lei/MWh. Această firmă este controlată de oamenii de afaceri Mihai Tufan şi Mihai Anastasescu, prin societatea Metaleuroest.
Electrocarbon, 140.963,64 MWh, pentru care a plătit 14.519.255,33 de lei, adică 103 lei/MWh. Şi această firmă este controlată de către Mihai Tufan şi Mihai Anastasescu.
Presiunile FMI
FMI a cerut recent instituirea unui management privat la companiile de stat, printre care şi Hidroelectrica, şi privatizarea unui pachet cât mai mare din acţiuni. Performanţa slabă de până acum şi contractele păguboase fac ca valoarea „de inventar” a companiei să fie de doar patru miliarde de euro. O evaluare făcută fie în funcţie de puterea instalată (7 Gw), fie după profitul potenţial (0,5-1 miliarde euro pe an) indică o valoare reală de cel puţin 15 miliarde de euro.
