Cum opiniile analiştilor în parohia cărora se găseşte România nu diferă prea mult de cea a investitorilor focalizaţi pe ţara noastră putem spune că din rapoartele principalelor bănci şi agenţii de rating se poate deduce viitoarea dinamică a fluxurilor de capital spre şi dinspre România.
„Rezultatul alegerilor ar putea conduce la un proces mai eficient de luare a deciziilor, dar şi la o oarecare rezistenţă faţă de reformele structurale şi privatizări, precum şi la situaţia ca Guvernul să ia hotărâri importante fără o consultare largă”, afirmă Matteo Napolitano, analist Fitch. Întrucât rezultatul alegerilor este în linie cu aşteptările, Fitch nu anticipează un impact major asupra cursului de schimb pe termen scurt.
FMI, supremul
„USL a făcut o promisiune clară de atenuare a austerităţii. Cu toate acestea, vedem spaţiu restrâns pentru respectarea acestei promisiuni dacă vor dori să obţină un nou acord cu FMI. România nu are fundamente economice atât de solide precum Polonia sau Cehia pentru a atrage investitori pe termen lung. Are nevoie de sprijinul FMI” este de părere Thu Lan Nguyen, analist la Commerzbank, citat de Mediafax. Dacă noua majoritate se va concentra însă pe demiterea preşedintelui în loc să curteze creditorii externi, „situaţia ar putea degenera rapid, investitorii ar putea retrage capital, s-ar putea acumula din nou presiuni de depreciere pe leu”, avertizează analistul.
Viitorul acord cu Fondul reprezintă şi preocuparea Raiffeisen. „Înainte de aprobarea bugetului, autorităţile din România trebuie să negocieze principalele politici economice cu FMI şi Comisia Europeană, în cadrul acordului preventiv actual şi în perspectiva prelungirii acestuia în 2013”, se arată într-o analiză Raiffeisen Bank. „Având în vedere incertitudinile legate de politicile economice şi perspectivele unor negocieri mai dure cu FMI decât precedentele asupra proiectului de buget pentru anul viitor, continuăm să avem aşteptări precaute legate de preţurile obligaţiunilor şi cotaţia leului, pe termen scurt” notează analiştii băncii.
„Nu are rost să sperăm la privatizări de success în 2013. UE este în recesiune, imaginea României nu este extraordiinară, de ce s-ar năpusti investitorii cu banii aici?” se întreabă analistul Dragoş Cabat, care consideră la rândul său că relaţia cu FMI va fi critică. „Guvernul nu va avea prea mult spaţiu de manevră, trebuie să ţină deficitul sub control, să se dea peste cap să atragă fonduri europene. O pierdere la capitolul imagine care va trebui gestionată este previzibila întoarcere la BNR a ministrului Finanţelor, Florin Georgescu.
Rezumând, părerile converg spre ideea că un nou acord cu FMI devine esenţial din persectiva varfului de plată în contul datoriei publice externe din 2013, nevoia de politici bugetare prudente în ciuda condamnării austerităţii în campanie, potenţial de depreciere pe leu şi preţul altor active româneşti la cele mai mici semne de derapaj.
Euro/leu 4,6?
Până la noul acord cu FMI ne aşteaptă însă nominalizarea primului ministru şi aprobarea bugetului pe 2013 iar cotaţiile leului pe termen scurt depind şi de lungimea acestei aşteptări. „Nu excludem o depreciere a leului la peste 4,6 unităţi pentru un euro, dacă negocierile pentru formarea noului Guvern vor deveni o afacere de lungă durată”, spune Eugen Şinca, analistul Erste Bank.
