Exporturile de produse alimentare au crescut mai mult decât importurile anul acesta, dar încă mai mâncăm usturoi din China şi cartofi şi ceapă din Africa, iar unele produse din carne de porc importată sunt vândute ca „tradiţionale româneşti”.
Primele şase luni ale acestui an au adus creşteri spectaculoase ale exporturilor la unele categorii de produse alimentare – 300% pentru carnea de vită şi de porc, 600% pentru legume şi fructe şi nu mai puţin de 1000% la sută pentru boabele de soia, potrivit datelor Ministerului Agriculturii. Sumele sunt însă mici. Exporturile de soia pe primele şase luni au reprezentat doar 20 de milioane de euro, cele de carne de porc au totalizat doar opt milioane de euro, iar cele de carne de vită – 5,6 milioane de euro.
În ciuda acestor creşteri, balanţa comercială rămâne în defavoarea României. Datele Institutului Naţional de Statistică arată că, în prima jumătate a acestui an, valoarea exporturilor de animale şi produse alimentare a fost de 847 milioane de euro, iar cea a importurilor – de două ori mai mare (1,6 miliarde de euro). Singurul domeniu în care importurile au fost mai mici decât exporturile este cel al cerealelor.
Directorul de ţară al Băncii Mondiale pentru România, Peter Harrold, spunea ieri că una dintre condiţiile pe care ar trebui să le îndeplinească România pentru a reintra pe creştere economică ar fi să devină exportator net de produse agricole. În ultimii 20 de ani însă, lucrurile au stat exact invers. „După 1989, România a devenit un importator net. Anul trecut, am importat produse alimentare de aproape patru miliarde de euro”, spune Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România. Deficitul comercial în domeniu a fost, în medie, de două miliarde de euro pe an.
„Faptul că importăm usturoi din China, mere din Polonia, pătrunjel din Asia şi cartofi şi ceapă din Africa e revoltător”, crede Ionescu. Adesea, pe rafturile marilor magazine sunt cu precădere produse de import, iar cele locale sunt, de obicei, puţine şi mai scumpe.
Unul din motivele pentru care legumele şi fructele produse în ţară nu se găsesc în magazine este fărâmiţarea agriculturii româneşti, spune preşedintele Federaţiei Agrostar, Ştefan Nicolae. „Sunt peste patru milioane de parcele şi orice program devine dificil. Activitatea de producere a legumelor pe timp de iarnă a dispărut în totalitate”, adaugă el. Preşedintele Romalimenta, Sorin Minea, spune că, pentru a avea o agricultură competitivă şi suficiente produse alimentare încât să nu mai avem nevoie de importuri, producătorii ar trebui să beneficieze de facilităţi fiscale. „România nu este renumită pentru agricultura ei, ci pentru taxe şi impozite. Ca să ieşi pe piaţa externă îţi trebuie bani. De unde bani, dacă eşti sufocat de taxe?”, spune el. Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, spune că România îşi asigură doar 50-60% din consumul alimentar, dar crede că diferenţa va fi acoperită în anii următori. Anul acesta a fost foarte bun, din punctul de vedere al agriculturii, iar ministrul se aşteaptă la rezultate cel puţin la fel de bune în 2012.
În plus, România este în discuţii cu Uniunea Europeană pentru ridicarea interdicţiei de export a cărnii româneşti de porc, impusă acum opt ani din cauza febrei aftoase, a spus recent Tabără. Până atunci însă, România poate exporta carne de porc doar în spaţiul extracomunitar şi continuă să importe materie primă pentru produse de porc ce pot fi vândute în Uniunea Europeană. Apar astfel cazuri în care firme româneşti fabrică delicatese sau produse tradiţionale cu carne din străinătate, pe care le vând apoi la export.
