Criza financiara s-a extins asupra pietei europene si, pentru a stopa un eventual atac de panica asupra sistemului bancar, cinci lideri europeni au anuntat ca vor proteja integral depozitele populatiei. In Romania guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, exclude posibilitatea de a extinde garantarea pentru toate depozitele populatiei, deoarece considera ca nivelul actual este corespunzator, bancile au bani, iar sistemul bancar este ferit de criza.
In Romania banca centrala a creat, prin contributia treptata a bancilor comerciale din sistem, Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, din care deponentii sunt despagubiti in cazul unui faliment bancar pana la limita de 20.000 de euro, plafon aliniat nivelului european. Potrivit statisticilor Fondului, 99,2% din depozitele populatiei sunt mai mici de limita de 20.000 de euro, doar 0,8% din deponenti depasind plafonul.
Practic, o extindere a garantiei la nivelul total al depozitelor populatiei s-ar face mai mult in beneficiul celor cu resurse financiare peste medie, cei pe care guvernatorul Isarescu ii indemna sa faca plasamente in titluri de stat pentru a se proteja de riscuri. La finalul lunii iunie, totalul depozitelor firmelor si populatiei (inclusiv carduri, conturi curente etc.), in bancile supravegheate de Banca Nationala a Romaniei (BNR), se ridica la 234 miliarde lei, dintre care erau garantate sume in valoare de 109 miliarde lei.
Depozitele negarantate, de 125 miliarde lei, revin in general marilor companii si persoanelor din conducerea bancilor. Singura problema a sistemului bancar romanesc este leul, care s-a devalorizat puternic, atat din cauza crizei financiare, cat si din pricina presiunilor de cresteri salariale imposibil de finantat. Nici unul dintre analistii intervievati de "Romania libera" nu a dorit sa faca vreo estimare asupra nivelului la care se va opri devalorizarea leului.
Cinci lideri europeni au anuntat populatia ca statul ii va garanta integral depozitele bancare, in incercarea de a stopa un atac de panica urmat de prabusirea sistemului bancar.
In Romania guvernatorul Mugur Isarescu a lasat ieri sa se inteleaga ca nivelul actual al depozitelor garantate este "corespunzator", acopera in suficienta masura economiile populatiei si nu este nevoie de o masura suplimentara de protectie in acest sens. "Eu cred ca economiile populatiei sunt garantate la un nivel corespunzator, el nu trebuie sa fie prea generos, ci sa se imbine cu masuri de supraveghere bancara. Eu cred ca ceea ce avem in prezent acopera in mare masura depozitele", a declarat Isarescu. Guvernatorul a spus ca mentinerea stabilitatii financiare este mai importanta, constituind "cel mai bun sistem de garantare", si le-a recomandat celor care au depuneri care depasesc limita actuala de 20.000 euro sa cumpere titluri de stat din piata bursiera, care sunt 100% garantate.
In prezent, banii populatiei si ai firmelor sunt garantati in limita a 20.000 euro/depozit, nivel aliniat normelor europene. Sumele sunt asigurate prin Fondul de Garantare a Depozitelor, la care contribuie bancile comerciale supravegheate de Banca Nationala a Romaniei (BNR).
La finalul lunii iunie, totalul depozitelor firmelor si populatiei (inclusiv carduri, conturi curente etc.) in bancile supravegheate de Banca Nationala a Romaniei (BNR) se ridica la 234 miliarde lei, din care garantate 109 miliarde lei. Depozitele negarantate, de 125 miliarde lei, revin, in general, marilor companii si persoanelor din conducerea bancilor comerciale.
Depozitele garantate ale populatiei au o valoare de 75,2 miliarde lei, iar in plafonul de garantare se inscriu 99,2% din numarul acestora, in suma de 40,7 miliarde lei. Astfel, doar 0,8% din numarul depozitelor populatiei sunt in afara plafonului de garantare, dar valoarea acestora este de 34,5 miliarde lei. Practic, o extindere a garantiei la nivelul totalului depozitelor populatiei s-ar face mai mult in beneficiul "bogatilor". Daca in cazul populatiei valoarea depozitelor care se inscriu in plafonul de garantare reprezinta 54,1% din total, in cazul companiilor nivelul depozitelor in plafon este de 19,3%.
Totusi, "pe ansamblul Uniunii Europene (UE), Romania are unul dintre cele ridicate niveluri ale plafonului de garantare raportat la Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor", spune Nicolae Vulpescu, director al Fondului de Garantare a Depozitelor. Potrivit acestuia, valoarea medie a depozitelor populatiei este de 1.100 euro, iar plafonul de garantare de 20.000 euro este mai mult decat rezonabil. Pentru firme, valoarea medie a unui depozit este de 10.000 euro. Populatia economiseste prin intermediul a 17,4 milioane depozite, in vreme ce firmele isi tin banii in 889.000 de depozite.
Vulpescu spune ca depozitele populatiei si ale firmelor in bancile comerciale care functioneaza ca sucursale ale unor banci straine, nesupravegheate de BNR, sunt de doar 10,7 miliarde lei, adica 4,4% din total. Aceste depozite sunt garantate in limita plafoanelor adoptate in tarile de destinatie ale bancilor-mama.
In esenta, discutarea extinderii garantiei depozitelor nu face decat sa creeze suspiciuni, pe fondul turbulentelor internationale, considera oficiali ai bancii centrale.
"Nu cred ca in prezent extinderea garantiei depozitelor reprezinta o problema foarte serioasa, dar depinde de cum vor evolua lucrurile. Sistemul bancar este solid si nu prezinta constrangeri prea mari in planul lichiditatii", ne-a declarat Ion Dragulin, director in cadrul BNR. Dragulin spune ca o eventuala extindere a garantiei s-ar reflecta in reanalizarea cadrului de functionare a Fondului de Garantare, prin revederea contributiilor bancilor sau prin revederea canalelor de finantare a Fondului. De asemenea, Dragulin spune ca nivelul depozitelor raportat la cel al creditelor este unul bun in Romania fata de alte tari si nu se creeaza dezechilibre.
Totodata, dobanzile la depozitele in lei sunt printre cele mai atractive din ultimii ani, cu mult peste nivelul inflatiei, fiind o perioada buna de economisire, dupa cum afirma majoritatea analistilor.
Piata bancara e stabila
Un alt argument impotriva extinderii garantiei statului asupra depozitelor bancare, spune guvernatorul Isarescu, este acela ca piata bancara romaneasca este stabila, este ferita de efectele directe ale crizei, deoarece bancile nu s-au jucat cu derivative, acele contracte la termen construite din alte produse financiare, considerate acum toxice. "Din diverse motive, cum ar fi prudentialitatea mai mare, faptul ca piata a oferit suficiente produse clasice, iar bancile nu au trebuit sa se repeada in derivative, precum si incapatanarea BNR de a mentine o reglemetare stricta si faptul ca agentiile de rating au crezut mai putin ca suntem prudenti, nu intrevedem schimbari majore in sistemul bancar, dar monitorizam dezvoltarile din economia mondiala, mai ales din sistemul financiar european", a spus Isarescu.
Leul creeaza o tensiune artificiala
Totusi, guvernatorul a avertizat ca exista o tensiune artificiala in piata financiara romaneasca, "amplificata de evolutia cursului". Isarescu a spus insa ca acesta "isi face datoria", lasand sa se inteleaga ca prabusirea brusca din ultima perioada este reactia investitorilor la presiunile privind majorarile de salarii peste posibilitatile economiei. "Nu avem o piata inerta. Dupa fapta si rasplata", a comentat Isarescu.
» Autoritatile europene au scos scuturile financiare
Autoritatile din intreaga lume cauta sa domoleasca sentimentul de nesiguranta ce persista in piata financiara. Ca o masura de siguranta, diferite guverne au hotarat sa garanteze mai mult sau chiar integral depozitele populatiei. Irlanda a provocat saptamana trecuta reactii negative cand a decis sa garanteze depozitele. Autoritatile de supraveghere din Comunitatea Europeana au considerat ca masura Irlandei va avantaja creditorii proprii fata de cei ai altor tari din UE.
Germania, Franta, Marea Britanie si Italia au decis la sfarsitul saptamanii trecute ca Uniunea nu va urma exemplul Statelor Unite, printr-un plan similar. Fiecare guvern european va incerca sa stabilizeze propria piata, dar fiecare tara va trebui sa se descurce pe cont propriu. Cele mai mari patru economii ale UE nu s-au aratat dornice sa implementeze un plan similar cu cel al Statelor Unite "Am jurat solem ca sefi ai statului si guvernului sa sprijinim bancile si entitatile financiare in aceasta criza. Fiecare guvern va folosi propriul sistem pentru asta, dar va lua masuri coordonate cu celelalte state membre", a declarat presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy.
Cancelarul german Angela Merkel insinua sambata ca sectorul financiar ar trebui ajutat nu numai din bani publici si ca ar trebui sa raspunda si cei direct implicati. In plus, ea a criticat deciziile Irlandei si Greciei de a actiona independent de comunitate. La doar o zi dupa aceste declaratii, Germania a luat decizia de a salva Hypo Real Estate cu 50 miliarde euro si de a garanta toate economiile.
Potrivit BBC, cancelarul german nu va modifica legislatia pentru a garanta integral depozitele, ci se va limita la a asigura populatia de sustinerea guvernului. Ministrul Finantelor austriac, Wilhelm Molterer, spunea ca va propune sa se scoata plafonul de garantare al depozitelor pentru a se asigura ca economiile Austriei nu vor fi transferate in Germania. Danezii au anuntat, la randul lor, ca vor urma exemplul celor patru tari.
Pentru urmatorii doi ani, bancile daneze pot garanta depozitele integral. In plus, presa internationala scrie despre un plan al Marii Britanii: o recapitalizare masiva a bancilor. In momentul de fata, celelalte economii mari ale Uniunii sunt prinse in menghina, deoarece sunt obligate sa ia in considerare masuri similare pentru a calma clientii.
Nu cred ca in prezent extinderea garantiei depozitelor reprezinta o problema foarte serioasa, dar depinde de cum vor evolua lucrurile. Sistemul bancar este solid si nu prezinta constrangeri prea mari in planul lichiditatii." Ion Dragulin, director in cadrul BNR
Lars Christensen
"Daca leul cade, economia intra in recesiune"
Posibilitatea unei interventii a bancii centrale pentru a calma cursul leului este doar una dintre optiuni, dar cel mai indicat ar fi ca Guvernul sa-si faca treaba, pentru a nu converti boomul actual al economiei romanesti intr-un colaps total in 2009, spune analistul Lars Christensen de la Danske Bank. "Romania este in mijlocul unei crize financiare globale, in care ii va fi din ce in ce mai dificil sa-si finanteze deficitul de cont curent, amplificat de importurile mai mari ca exporturile. Daca leul se devalorizeaza brutal – si deocamdata nimeni nu poate estima la ce nivel, deoarece sunt informatii incerte din interior –, economia trebuie sa se pregateasca de recesiune", avertizeaza Christensen.
Lucian Anghel
"Leul este usor devalorizat"
Sectorul bancar este solid, nici o banca romaneasca nu va fi afectata de criza, deoarece bancile au bani suficienti, spune Lucian Anghel, economistul-sef al BCR.
"Noi nu avem o criza de bani, la noi banca centrala absoarbe lichiditati din sistemul bancar, spre deosebire de bancile centrale ale economiilor direct afectate de criza, care injecteaza lichiditati in sistem", spune Anghel. Leul este insa devalorizat in acest moment, in mare parte din cauza contextului international.
"Leul este usor devalorizat, probabil ca un curs intre 3,60 si 3,70 lei/euro ar fi fost mai corect. Vom asista la corectii pe masura ce criza se va calma", a spus Anghel.
Nicolaie Chidesciuc
"Leul este impredictibil"
"Cu aceasta nervozitate din pietele financiare, e greu de zis cum va evolua leul. Nu-i exclus sa vedem leul la 4 lei/euro, chiar la 4,2 lei/euro. E posibil ca presiunile de depreciere pe leu sa fie atat de mari incat nici BNR sa nu poata sa-l tina. Caderea leului are un impact direct pe inflatie si alimenteaza asteptarile inflationiste. Investitorii se asteapta ca lucrurile sa evolueze mai bine in SUA decat in UE. Faptul ca in SUA se actioneaza coordonat, iar in Europa fiecare in legea lui face ca in piata sa se manifeste o foame de dolari. Se vinde orice valuta, cu exceptia yenului japonez, in scopul cumpararii de dolari", a declarat Nicolaie-Alexandru Chidesciuc, economist-sef al ING Bank Romania.
