Pe baza aceleiași execuții bugetare pe primul trimestru, premierul consideră că reducerea CAS cu 5% este în grafic, iar președintele nu se consideră „suficient de inteligent pentru a înțelege cum s-ar susține“ măsura respectivă. Unul vede cheltuielile mai mici, altul veniturile bugetare în scădere. Cine greșește și cine are dreptate?
Până la urmă, au dreptate amândoi, cum veți vedea mai jos, fiecare concentrându-se însă asupra jumătății de pahar ce-i convine. Preşedintele Traian Băsescu a declarat duminică, la o dezbatere a Fundaţiei Mişcarea Populară, că nu este împotriva reducerii CAS cu 5%, menţionând însă că nu este “suficient de inteligent” să înţeleagă de unde se va susţine măsura, care înseamnă un efort bugetar de 5,5 miliarde lei pe an.
“Susţin o astfel de măsură, dar nu ştiu să spun cum s-ar putea compensa deficitul pe care ea îl generează. În momentul de faţă, compensarea se face prin împrumuturi şi din bugetul de stat. 12,5 miliarde lei se iau de la investiţii şi se duc în Fondul de pensii pentru a-i acoperi deficitul. O politică responsabilă nu ne permite în momentul de faţă să accentuăm deficitele. Pe primele trei luni ale anului, neîncasările la bugetul de stat sunt de 1,6 miliarde, iar pentru această lună, pentru luna a patra, se prefigurează o creştere cu încă 500 de milioane”, a spus Băsescu, remarcând că ANAF a realizat totuși încasări mai mari ca anul trecut cu circa 4%. “Unde este partea de necorelare în bugetul de stat? Este în umflarea artificială a veniturilor, în cele 17 miliarde exagerat adăugate la venitul bugetului de stat faţă de anul trecut”, a subliniat Băsescu.
Pe de altă parte, premierul este, așa cum ne-a obișnuit, optimist. “Avem colectări mai mari decât în primul trimestru al anului 2013 şi cheltuieli mai mici. Deocamdată, sunt mulţumit pentru că, pe baza rezultatelor pe primul semestru, putem să punem în aplicare scăderea cu cinci puncte procentuale a contribuţiilor de asigurări sociale la angajator”, a spus ieri Ponta. Premierul a arătat că cele 2,6 miliarde lei aferente celui de-al doilea semestru al acestui an, cât ar reprezenta pierderea la buget prin reducerea CAS, pot fi compensate din alte încasări, respectiv o colectare mai bună şi reducere de cheltuieli, probleme care vor fi discutate la începutul lunii iunie cu FMI.
Până la urmă, chestiunea va fi tranșată după ce vom avea execuția bugetară la jumătatea anului. Atunci vom vedea dacă încasările mai mari din creșterea accizei la combustibili nu vor fi anulate de reducerea consumului. Ne vom da seama și dacă reducerea cheltuielilor poate fi susținută într-un an electoral, tendința normală fiind de creștere a acestora în a doua parte a anului. Să nu uităm nici de efectele neimpozitării profitului reinvestit, ce va subția, la rândul său, veniturile statului.Până atunci avem însă alegeri în mai, iar orice promisiune care dă bine la electorat, chiar și fără acoperire, este folosită cu entuziasm.
“Dacă execuția bugetară va fi în restul anului cum a fost în primul trimestru, șansele să existe resurse pentru reducerea CAS sunt mici. Este adevărat că deficitul bugetar a scăzut față de perioada similară a anului trecut, dar nici veniturile nu rup gura târgului (de pildă încasările din TVA chiar s-au redus ușor, deși vânzările cu amănuntul au crescut cu peste 10%). Iar scăderea deficitului a fost obținută în aceste condiții prin reducerea cheltuielilor. Îmi vine greu să cred că această schemă va funcționa până la finalul anului, deși pe partea cheltuielilor administrației, achizițiile cu bunurile și serviciile au un spațiu generos de scădere. Practic, pentru a susține reducerea CAS fie crești taxele (cu efectele cunoscute în economie), fie tai din cheltuieli”, spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.
Bugetul la 3 luni
Execuţia bugetară din primul trimestru s-a încheiat cu un deficit de 900 milioane de lei, reprezentând 0,14% din PIB, în scădere de la 0,46% din PIB la finele lunii februarie şi 0,67% din PIB în perioada similară din 2013. Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 48,8 miliarde de lei în primul trimestru şi reprezintă 7,4% din PIB.
